Claudiu Zamfir

TOP 2018: Fondurile europene absorbite de România - Cel mai bun program și cel mai slab

Thumbnail

România a absorbit 13,29% din fondurile eurpene de investiții (FESI) fără avansurile acordate de Comisia Europeană din oficiu, în perioada de programare 2014-2020, până la data de 3 august 2018. Cel mai slab s-a mișcat Programul Operațional Capital Uman, gestionat de Autoritatea de management de la Ministerul Fondurilor Europene, iar cel mai bine s-a derulat Programul Operațional Inițiativa pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, care este implementat prin băncile comerciale din piață.

În total, până la 3 august 2018, România a primit de la Uniunea Europeană circa 11 miliarde de euro din fondurile europene din perioada de programare 2014-2020.

În schimb, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 6,88 miliarde de euro, în perioada 2014- iunie 2018. Asta înseamnă că până acum Romînia este net beneficiar al aparteneței la UE cu circa 4 milarde de euro, numai din fondurile europene din perioada de programare 2014-2020.

Fluxurile de fonduri cu UE by claus_44 on Scribd

Revenind la cei 11 miliarde de euro absorbți de România din bugetul UE 2014-2020, până la 3 august 2018, aceștia sunt compuși din următoarele fonduri:

  • Fonduri europene structurale de investiții (FESI): 4.104.630.837 euro este suma totală a banilor FESI absrobiți de România ca rambursări de cheltuieli efectuate în proiecte europene, primite de la Comisie, reprezentând 13,9% din alocare. Cu tot cu avansurile acordate din oficiu de Comisia Europeană la începutul perioadei de programare (deci fără ca România să fi demarat proiecte noi și cheltuieli), suma ajunge la 5.875.436.552 de euro, adică 19,03% din alocare.
  • Restul până la suma totală de circa 11 miliarde de euro este format din plățile directe la hectar acodate fermierlor de către Uniunea Europeană, fără proiecte (aproape 5 miliarde de euro) și din fondurile acordate de UE pentru alimente oferite persoanelor cu posibilități materiale reduse, circa 117 milioane de euro.

Cea mai relevantă pentru evaluarea performanței unei guvernări în ceea ce privește fondurile europene rămâne absorbția de fonduri europene structurale de investiții (FESI), adică banii obținuți în urma unor proiecte, cu obiective de investiții clare: drumuri, gropi de gunoi, conducte de apă și canal, construcția de școli și spitale, amenajări agricole, investiții în mici afaceri care creează locuri de muncă, programe de formare profesională etc.

Aici, sunt cei 5,87 miliarde de euro, cu tot cu avansuri acordate, din oficiu, de către Comisie, adică 19,03% din alocare.

Din acești bani, în guvernarea Dăncilă au fost atrași 457.530.390 euro, în perioada 2 februarie - 3 august 2018, prin 9 programe operațonale de Fonduri europene structurale și de investiții, gestionate de Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Agriculturii.

Acești bani reprezintă un progres de 1,48 puncte procentuale în absorbția de fonduri europene, în aproximativ 6 luni de guvernare Dăncilă.

Thumbnail

Să luăm pe rând ministerele care gestionează programele operașionale prin care România trage fonduri europene...

Politica Regională Uniunii Europene este finanțată la nivelul UE prin 3 mari fonduri: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC).

Prin aceste mari fonduri, România are alocați 22,5 miliarde de euro de la bugetul UE 2014-2020, din care situația absorbției este următoarea:

  • PO Regional, gestionat de Autoritatea de management a POR din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale (MDRAP)- 58.586.098 euro, ca rambursări de cheltuieli primite de la Comisia Europeană pânp la 3 august 2018. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de 0,87%, în progres anemic față de 0,37% cât era la 2 februarie 2018 la începutul guvernării Dăncilă. ÎN POR 2014-2020, regăsim linii de finanțare foarte importante pentru antreprenorii cu firme mici și mijlocii: 2.1 A - microîntreprinderi și 2.2.

 

  • PO Infrastructura Mare, gestionat de AMPOIM, de la Ministerul Fondurilor Europene (MFE) - 1.016.453.198 euro, adică 11,03% rată efectivă de absorbție la 3 august 2018, față de 9,11% în 2 februarie 2018.

 

  • PO Competitivitate, gestionat de AMPOC de la MFE - 123.161.391 euro, adică 9,26%, rată efectivă de absorbție, față de 5,83% în 2 februarie. Aici sunt sume importante pentru firme axate pe IT și cerectare, despre care StartupCafe.ro a mai scris.

 

  • PO Capital Uman , gestionat de AMPOCU de la MFE - 18.073.462 euro, adică 0,41% rată efectivă de absorbție, în progres slab față de 0% cât era la 2 februarie. Primii bani de la UE, în acest program, au încept să intre în martie 2018, când s-a înregistrat un avans de 0,08 puncte procentuale la rata de absorbție efectivă. În cadrul POCU 2014-2020 regsim două importante linii de finanțare pentru antreprenorii debutanți: România Start-Up Plus și Diaspora Start-Up.

 

  • PO Capacitatea Administrativa, gestionat de AMPOCA de la MDRAP - 28.191.901 euro, adică 5,1% rată efectivă de absorbție la 3 august 2018, față de 3,74% la 2 februarie.

 

  • PO Inițiativa pentru IMM - intră în managementul MDRAP, însă este implementat prin bănci comerciale care au aderat la program. În acest program, Uniunea Europeană a alocat României 100 de milioane de euro. Din banii aceștia, se asigură garanții publice cu ajutorul cărora IMM-urile pot obține credite de la băncile comerciale mai ușor și în condiții mai bune, beneficiind de garanții. Până la 3 august 2018, POIIMM avea o rată de absorbție efectivă de 83,7%, tot cât raportase și la 2 februarie.

 

  • PO Asistenta Tehnică, gestionat de POAT de la MFE - 58.413.607 euro, adică 23,11%, rată efectivă de absorbție la 3 august 2018, față de 20,96% la începutul guvernării Dăncilă.

Tot Fonduri europene structurale și de investiții (FESI) sunt și banii europeni acordați de UE pentru dezvoltare regională și pentru pescuit și afaceri maritime, prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Din aceste fonduri, România are alocate circa 8,3 miliarde de euro, gestionați de autoritățile de management de la Ministerul Agriculturii, din care a absorbit astfel:

 

 

Absorbtie august 2018 by claus_44 on Scribd

Blocaje interne și externe în absorbția fondurilor europene

La nivelul întregii Uniuni Europene, absorbția fondurilor din perioada de programare 2014-2020 a fost întârziată din cauza aprobării târzii a bugetului și documentelor programatice în Consiliul UE (statele membre) și Parlamentul European. În 2 decemrbie 2013 a adoptat Consiliul UE regulamentul privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene a reușit destul de greu să ajungă la o formă acceptabilă a Acordului de parteneriat, document programatic fundamental pentru cheltuirea banilor UE 2014-2020 alocați țării. În 6 august 2014 Comisia Europeană a aprobat Acordul de parteneriat cu România.

O altă piedică a fost acreditarea târzie de către Bruxelles a autorităților de management românești. Abia în a doua parte anul 2017 România a finalizat desemnarea AM-urilor de la ministere. Fără ca autorităăile de management să fie acreditate, statul a putut lansa apeluri de proiecte, s-au putit realiza și evalua proiecte, fără însă să se poată deconta de la CE cheltuielile efectuate.

Realizarea greoaie a condiționalităților ex-ante a fost de asemenea o piedică importantă. Aceste strategii sectoriale în care statul român arată pe ce li de ce vrea să cheltuie bani europeni s-au realizat târziu, iar în multe cazuri CE a avertizat că fără aceste documente nu face rambursări. Un caz celebru este cel al Master Planului General de Transport al României. Legislația achizițiilor publice , la fel, a fost modificată. Probleme serioase a pus și sistemul electronic de gestionare a fondurilor europene, MYSMIS 2014, realizat in-house de MFE cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, în cooperare și cu Serviciul Român de Informații.

Odată rezolvate aceste probleme, absorbția de fonduri europene depinde în cea mai mare parte însă de beneficiari. Cei mai mulți bani revin proiectelor realizate de beneficiarii publici, cum sunt Compania Națională de Infrastructură (CNAIR), de la Ministerul Transporturilor, care face autostostărzi, sau CFR, pe partea de căi ferate. Importante sunt și companiile de apă și canal din proprietatea autorităilor locale. La fel, universtățile, institutele de cercetare, care obțin fonduri europene pentru laboratoare și proiecte de cercetare.

La Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (continuatorul mai celebrului POSDRU), care are cea mai slabă absorbșie de fonduri europene, 0,87% în prezent, benefciairii principali sunt Ministerul Muncii, Minsterul Educației, autorități locale, organizații non-guvernamentale, universități etc. Toate acestea derulează proiecte cu impact social, în zona de educație, formare profesională, asistență medicală și antreprenoriat pentru populație. Multe dintre ONG-urile care au făcut proiecte în POCU 2014-2020 s-au plâns de mersul greoi al evaluării proiectelor la nivelul MFE.

Parallax

Vizualizari
7212
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri