Conferinţa EuroIMPACT: experiențe, bune practici și învățăminte în accesarea fondurilor europene pentru coeziune

În perioada 29-31 octombrie 2018, a avut loc la Bucureşti, hotel Intercontinental, un amplu eveniment de comunicare şi informare privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România – EuroIMPACT. O conferinţă la nivel înalt, desfăşurată în prima zi, a continuat în următoarele două zile cu ateliere de lucru şi un veritabil târg de idei, al proiectelor implementate şi al unor viitoare idei de proiecte.

Activităţile de informare şi comunicare fac parte din proiectul „Informarea şi îmbunătăţirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România – EuroIMPACT. Acesta este derulat de IER în parteneriat cu HotNews – Startupcafe.ro şi finanţat de Comisia Europeană, prin Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană.

Dezbaterile din plenul Conferinței au fost transmise LIVE pe Internet pe Hotnews.ro și StartupCafe.ro, platformele media partenere ale evenimentului și au beneficiat de prezența jurnaliștilor invitați la eveniment, de la principalele canale de televiziune din Romania.

Conferinţa EuroIMPACT a avut trei obiective:

• să faciliteze dezbaterea cu privire la modul în care este implementată politica de coeziune în România, să identifice unele lecţii ce se desprind din experienţa de până acum, precum şi provocări cărora trebuie să li se răspundă în viitor; o atenţie aparte s-a acordat cadrului instituţional şi legislativ specific politicii de coeziune în perioada 2021-2027;
• să prezinte publicului larg proiecte de succes, bune practici, lecţiile învăţate şi oportunităţi asociate implementării politicii de coeziune a Uniunii Europene în România;
• să sprijine schimbul de experienţă şi idei între instituţii şi specialişti interesaţi în implementarea de proiecte, din sectorul privat, administraţia publică, mediul academic şi societatea civilă.

Evenimentul s-a bucurat de participarea doamnei Corina Creţu, Comisar european pentru politică regională, a dlui Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene, a dnei Gabriela Creţu, Preşedinte, Comisia pentru afaceri europene, Senatul României, a dnei Mihaela Toader, Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, a dlui Virgil-Alin Chirilă, Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, dnei Adela Jansen, Preşedinte, Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi dnei Oana Preda, Director, Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), membru în Coaliţia ONG pentru Fonduri Structurale.

Publicul a fost alcătuit din factori de decizie şi specialişti antrenaţi în politica de coeziune de la nivel european, naţional, regional şi local, reprezentanţi ai mediului de afaceri, mediului academic şi societăţii civile, specialişti din sectorul public şi din cel privat şi jurnalişti.

Sesiunea inaugurală a conferinţei EuroIMPACT a fost deschisă şi moderată de doamna prof. univ. Gabriela Drăgan, director general al Institutului European din România. Aceasta a rostit un cuvânt de bun venit, realizând şi o succintă prezentare a proiectului, partenerilor şi cadrului în care acesta se derulează.

Subiectul primei sesiuni a vizat „Politica europeană de coeziune în România - lecţii învăţate şi provocări pentru viitor". În pregătirea acesteia, prof. univ. dr. Gabriela Drăgan a evidenţiat rolul politicii de coeziune în UE, particularităţile contextului politic, economic şi social, subliniind prezenţa în componenţa panelului a  diverselor părţi-interese invitate la dialog, între care reprezentanţi de la diferitele niveluri de responsabilitate: supra-naţional, guvernamental, parlamentar, mediul de afaceri şi organizaţii ne-guvernamentale.

Doamna Corina Creţu, Comisar european pentru politică regională, a prezentat o imagine a politicii de coeziune în UE, cu cifre şi obiective, împliniri şi neajunsuri. În încercarea de a face viaţa mai uşoară cetăţenilor europeni, instituţiile implicate nu au comunicat îndeajuns.

Peste 70% din populaţia UE nu realizează că spitalele, şcolile şi instituţiile la care apelează sunt realizate, în mare parte, prin solidaritatea europeană. Este ceea ce se poate constata, în condiţiile în care politica de coeziune este cea mai vizibilă şi cu rezultatele cele mai bune asupra îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor.

Vorbind despre România, Comisarul european pentru politică regională a prezentat câteva dintre realizările politicii de coeziune, care a alocat 60-65% din finanţare pentru investiţii publice, şcoli, spitale, drumuri judeţene, dar şi 14000 întreprinderi mici şi mijlocii şi 51000 locuri de muncă create în cadrul financiar 2007-2013, ce s-a încheiat potrivit regulii n+3. A amintit aici şi despre slăbiciunile de la aderarea României, care a început cu o absorbţie de numai 11% în prima parte a cadrului financiar anterior, pentru a spera acum, în al doilea exerciţiu financiar, la o absorbţie de peste 90% până în 2020. Au existat totuşi 1,8 - 2 miliarde euro investiţii nerealizate în infrastructura de transport, deşi o sumă importantă a fost utilizată pentru preluarea de credite pentru proiecte realizate şi degrevarea bugetului public de datorii.

Doamna comisar şi-a propus un dialog mai intens cu guvernul, susţinerea preşedinţiei UE şi sprijinirea îmbunătăţirii calităţii infrastructurii. Perioada curentă de programare acordă mai multă putere de decizie comunităţilor locale, care vor să se implica mai mult şi pot reduce centralizarea excesivă. Vorbind despre cadrul financiar 2021-2027, doamna Corina Creţu a evidenţiat orientările Comisiei europene, care ar majora alocările financiare pentru coeziune în Bulgaria şi România. Astfel, România ar beneficia de un spor de 8%[i] peste actualul buget într-un contextul politic dificil, generat de Brexit, probleme de migraţie şi de securitate.

În finalul intervenţiei domniei sale, dna comisar a subliniat câteva dintre lecţiile învăţate. Între acestea sunt antrenarea responsabilităţii regiunilor pentru creşterea calităţii proiectelor şi integrarea unei componente de comunicare în politica de coeziune, pentru ca beneficiarii să poată discuta liber despre lucrurile bune care s-au făcut, cetăţenii europeni să fie mai bine informaţi, iar discursul anti- european să fie diminuat.

Doamna Gabriela Creţu, Preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, a remarcat perspectiva societală a evenimentului, dominat de prezenţa feminină şi a felicitat organizatorii pentru sprijinirea unei diagnoze corecte şi căutarea de soluţii, ca răspuns la problemele politicii de coeziune.

Marea realizare a Tratatului de la Lisabona, coeziunea economică, socială şi teritorială în şi între statele membre, se construieşte la nivel politic, potrivit valorilor împărtăşite. Ea sprijină înlocuirea frontierelor dintre state cu punţi de comunicare şi acţiune. Prima lecţie ce vizează politica de coeziune o constituie eşecul comunicării la nivel politic în UE, în asumarea a ceea ce era mai clar în urmă cu 30 de ani: o Europă a cetăţenilor, în cea mai evoluată parte a lumii.

A câştigat concurenţa în dauna coeziunii; echilibrarea societăţii europene necesită investiţii în oameni. Ca urmare, în paralel cu piaţa unică trebuie construite 27-28 de sisteme sociale distincte, care să permită migraţia capitalului, a forţei de muncă, de la un capăt la celălalt. În construcţia păcii sociale, UE are de înfruntat inegalitatea internă şi globalizarea. România trebuie să refondeze ceea ce este rămas în urmă, nu distrus.

Doamna Mihaela Toader, Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, a prezentat o parte a eforturilor, realizărilor şi obiectivelor guvernamentale. În cadrul financiar curent, liniile de finanţare deschise reprezintă circa 90% din întreaga alocare. 53% din fonduri reprezintă proiecte deja contractate. Pentru perioada următoare, se urmăreşte aplicarea lecţiilor desprinse din cadrul financiar 2007-2013.

Astfel, se favorizează o abordare de jos în sus, cu accent mai mare pe dezvoltarea locală, calibrarea intervenţiilor, îmbunătăţirea mecanismelor şi creşterea incluziunii sociale. Administrarea fondurilor europene este integrată într-un proces de învăţare continuu. Capacitatea sa administrativă din 2013, când numărul personalului de administrare era de cel mult jumătate din nivelul actual, a fost consolidată. Au fost operate schimbări în monitorizarea proiectelor, inspectorii lucrând în tandem cu beneficiarii şi având o abordare pro-activă, alături de şi spre îndrumarea beneficiarilor, pentru a nu fi lăsaţi să greşească.

Privitor la următoarea perioadă de programare, dna Toader a arătat că în România este bine văzută modificarea politicii de coeziune şi simplificarea regulamentului general[ii]. Se doreşte un ritm rapid de adoptare a noului cadru financiar multianual şi o politică de coeziune mai aproape de cetăţeni.

Domnul Virgil-Alin Chirilă, Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a evidenţiat preocupări şi realizări. Pe de o parte, se manifestă o mai mare atenţie cu privire la pregătirea proiectelor, atât în termeni cantitativi, cât şi calitativi. Sunt considerate o serie de elemente, între care prioritizarea şi impactul proiectelor. În acest scop, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a realizat un studiu de evaluare a Programului Operaţional Regional. Acesta a evidenţiat o creştere accelerată în domeniul sănătăţii, al calităţii serviciilor, îmbunătăţirea centrelor sociale şi dotărilor lor. Totodată au crescut numărul locurilor de muncă şi numărul vizitatorilor la obiectivele de patrimoniu reabilitate. În prezent, sunt lansate 106 apeluri, cu o valoare de 8,1 mld. euro, fiind semnate 3214 contracte de finanţare. Orientarea viitoare plasează cetăţenii în centrul politicii de coeziune.

Doamna Adela Jansen, Preşedinte al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) a prezentat pe scurt organizaţia pe care o reprezintă şi care cumulează 1,2 milioane salariaţi. CDR urmăreşte patru axe specifice: i) simplificare; ii) fiscalitate; iii) investiţii; iv) forţa de muncă. Absorbţia de fonduri europene dispune de un task force dedicat. Dna Jansen a exprimat preocupările mediului de afaceri, evidenţiind dificultăţile procedurilor administrative trecute, îngrijorarea pentru gradul de absorbţie şi cerând o mai mare vizibilitate pentru riscul de dezangajare, subliniind nevoia de orientare spre performanţă şi rezultat şi de proiecte cu valoare adăugată mai mare.

Totodată, dna Jansen a făcut referire la un studiu al Băncii Mondiale şi la harta deficitelor de forţă de muncă, care arată disparităţi între judeţe vecine şi între regiuni. A recomandat stimularea concentrării prin proiecte de dezvoltare şi a exprimat un îndemn de a urma priorităţi economice clare. În cele din urmă, domnia sa a făcut precizări cu privire la acţiunile întreprinse, precum iniţierea unor discuţii cu partidele politice pentru încheierea unui pact naţional pentru infrastructură, ca şi intenţia de a începe discuţii cu autorităţile pe marginea unei liste de priorităţi.

Doamna Oana Preda, Director al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe), membru în Coaliţia ONG pentru Fonduri Structurale, a prezentat rezultatele unei evaluări de proiecte comunitare integrate. Între constatări, a evidenţiat reducerea numărului de proiecte de birou şi o ţintire mai bună a comunităţilor vulnerabile.

În acelaşi timp, au fost semnalate aspecte critice, precum consecinţele negative ale utilizării aceloraşi praguri pentru urban şi rural, în finanţarea unor proiecte destinate comunităţilor defavorizate, dar şi calitatea scăzută şi lipsa unor premise favorabile pentru îmbunătăţirea locuirii, insuficienţa participanţilor la cursuri de formare, dificultăţile de ajustare a proiectelor la dinamica vieţii. Domnia sa a remarcat lipsa de vizibilitate a entităţilor de economie socială ce au beneficiat de investiţii anterioare prin POSDRU, ca şi slăbiciuni de evaluare a unor proiecte, care nu pot asigura un număr minim de beneficiari (ex. antreprenori într-o comună).

Domnul Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene, a încheiat prima sesiune a conferinţei cu prezentarea pregătirilor făcute pentru exercitarea de către România a preşedinţiei rotative a Consiliului UE, în prima parte a anului viitor. Contextul general se anunţă unul dificil, ca urmare a finalizării procesului Brexit, a nevoii de încheiere a negocierilor şi adoptării noului cadru financiar multianual post 2020, încheierea mandatelor Comisiei europene şi Parlamentului european, în condiţiile necesarei dezbateri despre viitorul Europei.

Preşedinţia Consiliului UE oferă României oportunitatea de a-şi consolida statutul de stat membru, prin contribuţia sa la atingerea obiectivelor comune statelor membre. În acelaşi timp, România îşi va putea demonstra angajamentul în consolidarea proiectului politic european, nivelul de performanţă al administraţiei sale publice, modernitatea şi dinamica sa.

În pregătirea Preşedinţiei, România beneficiază de consens instituţional şi politic. A fost creat un Consiliu Interministerial şi negociat un mandat politic, bazat pe cooperarea între Guvern, Preşedinţie şi Parlament. Agenda Preşedinţiei României la Consiliul UE este alcătuită din patru elemente centrale: i) Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; ii) Europa siguranţei; iii) Europa,actor global; iv) Europa valorilor comune. În acest context, motto-ul Preşedinţiei este „Coeziunea, o valoare comună europeană".

Cadrul financiar multianual 2021-2027 este unul dintre cele mai importante dosare pe care România le va gestiona în primul semestru al anului 2019. Dl. ministru Negrescu si-a exprimat speranţa ca negocierea să poată fi accelerată pentru a nu se întârzia implementarea sa, asa cum s-a întâmplat în cursul actualului cadru financiar.

În reformarea politicii de coeziune post 2020[iii], România si-a fixat ca obiective: avansarea negocierilor, asigurarea cadrului instituţional, menţinerea arhitecturii si a flexibilităţii, asigurarea unui buget adecvat. În încheierea intervenţiei domniei sale, dl Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene, a argumentat cu cifre valoarea adăugată europeană a politicii de coeziune, precum crearea unui milion de locuri de muncă, sprijinirea financiară a 121400 start-up-uri şi a circa 400000 întreprinderi mici şi mijlocii, dezvoltarea infrastructurii prin construirea a 4900 km drumuri şi 1100 km căi ferate.

Sesiunea a doua a conferinţei, moderată de dl Claudiu Zamfir, senior editor StartupCafe.ro, a fost dedicată experienţelor cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate în domeniul Capital Uman şi Dezvoltare Regională.

Dna Mihaela-Carmen Alupoaei, director executiv al asistenţei sociale a Municipiului Galaţi, a prezentat succint activităţile celor 8 proiecte implementate din fondurile aferente perioadei 2007-­2013. Acestea s-au axat pe îmbunătăţirea condiţiilor şi calităţii serviciilor oferite diferitelor grupuri de persoane dezavantajate. Cele circa 37 mil lei antrenate de implementarea proiectelor au fost utilizate în beneficiul unor grupuri reprezentate de copii, tineri care au părăsit sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, persoane fără adăpost, femei victime ale violenţei domestice şi bătrâni.

Doamna Erika Lengyel, sef Birou Evaluare pentru Programul Operaţional Regional, în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a evidenţiat rezultatele a 11 studii proprii de impact realizate pentru programele finanţate în perioada 2007-2013. Acestea au relevat o creştere cu 12% a calități vieţii şi a populaţiei ocupate cu 8% în oraşele participante la programul de dezvoltare urbană. S-au modernizat, reabilitat şi echipat componente ale infrastructurilor serviciilor de sănătate si a serviciilor sociale.

Doamna Ana Maria Buşoniu, director general adjunct pentru Programe Europene Capital Uman, în Ministerul Fondurilor Europene a expus orientările şi preocupările Autorităţii de Management din domeniu. Programele de acţiune, cu diferitele sale linii de finanţare, sprijină implementarea strategiilor României, precum cele privind ocuparea, sărăcia, sănătatea şi educaţia. Pentru perioada 2014-2020 toate apelurile au fost supuse dezbaterii. Sunt deschise 78 apeluri cu o valoare de 3,8 miliarde euro. Au fost încheiate 966 contractate, reprezentând 47% din valoarea totală.

Investiţiile în Capital Uman beneficiază de banii necesari pentru ceea ce piaţa poate implementa. Unele apeluri privesc, spre exemplu, întreprinderile mici şi mijlocii[iv], care beneficiază de 720 mil. euro pentru Start-up-uri, de 250 mil. euro pentru formarea angajaţilor. Alte apeluri, precum cele privind educaţia, cu valori de circa 400 mil. euro sunt supuse consultării publice, urmând a se lansa după primirea unui feed-back.

Domnul Nicolaie Moldovan, administrator public al Municipiului Alba lulia, a adus în discuţie modul de acţiune şi realizările unui municipiu cu resurse modeste. Activitatea în Alba lulia a început cu investiţia în angajaţi, pentru întărirea capacităţii administrative. Pe această bază, între 2007-2015 au fost atraşi circa 200 mil. euro, fără a se apela la firme de consultanţă. S-a investit în normalitate, proiectele implementate schimbând la faţă oraşul. Între realizări sunt staţii de epurare, reţele de apă şi canal, piste de bicicletă, străzi si obiecte de patrimoniu. La aceasta au contribuit fonduri europene, norvegiene, japoneze, de la Ministerul culturii si din surse private. Realizările evidenţiază avantajele prezenţei României în UE.

Dialogul direct cu participanţii la conferinţă, ca şi întrebările preluate cu ajutorul aplicației interactive SLIDO, au permis membrilor panelului să evidenţieze, prin noi fapte şi date concrete, beneficiile cu care s-au ales oamenii, să furnizeze informaţii privind lansarea unor anumite apeluri şi să răspundă unor propuneri concrete, ca cea privind nevoia de simplificare a accesării diferitelor linii de finanţare, pentru a permite o abordare integrată a nevoilor oamenilor.

Sesiunea a treia a conferinţei a beneficiat de serviciile de moderator ale dlui Ovidiu Popica, editor coordonator la StartupCafe.ro. Discuţiile s-au axat pe experienţe privind accesarea fondurilor şi implementare proiectelor finanţate în domeniul Competitivitate.

Domnul Cătălin Cornea, manager public la Ministerul Fondurilor Europene, a prezentat Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 şi principalele sale axe prioritare: Cercetare- dezvoltare şi Tehnologia informaţiilor şi comunicare. În cursul intervenţiei sale, vorbitorul a abordat proiectele cu impact mare asupra vieţii cetăţenilor, precum E-Guvernare, un hub de servicii. Între acestea a fost descris proiectul MAI, de emitere a actelor de stare civilă.

Domnul Nicolae-Victor Zamfir, Director General al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), a făcut o prezentare a proiectului[v] ELI, ca una dintre importantele realizări ale fondurilor europene în România. ELI este un proiect de fizică nucleară, cu câte o componentă în Cehia, Ungaria şi cea mai complexă dintre ele, în România. La capacitatea sa maximă[vi], laserul de la Măgurele, unic în lume, va avea o putere de circa 10% din cea însumată a soarelui pe pământ. Aplicaţiile practice, îndeosebi cele din medicină, dar nu numai, sunt numeroase.

Domnul Paul Brie, Fondator/Director General, teleportHQ, a realizat o introducere în problematica IT, văzută prin prisma propriei experienţe cu fonduri europene. Vorbitorul a subliniat dinamica pieţei[vii] şi înnoirea rapidă a produselor informatice. Piaţa dezvoltatorilor de web, care în prezent numără circa 2 mil. specialişti, este creditată cu circa 23 mil. web developer-i în anul 2023. 

Automatizarea de generaţia următoare, plasată între designer şi developer, tinde a scurta tot mai mult durată de viaţă a produselor IT. Ca urmare, sectorul IT va manifesta o oarecare reţinere în accesarea de fonduri europene, datorită dificultăţilor de asigurare a sustenabilităţii produselor, ca cerinţă de finanţare. Se poate ajunge la situaţia de a se face raportări pentru produse pentru care nu mai există piaţă.

Domnul Iulian Albu, Director adjunct, Subvenţii şi Cooperări Publice, la Automobile Dacia - Groupe Renault Roumanie, a privit competitivitatea şi finanţarea ei cu fonduri europene din perspectiva întreprinderilor mari. Domnia sa a exemplificat sprijinul obţinut, prin proiectul liniei de fabricaţie a unui nou bloc motor destinat fabricii de automobile din România.

Succesul Dacia se datorează capacităţii de previziune şi bunei susţineri a sectorului propriu de cercetare. Absenţa finanţărilor europene destinate marilor întreprinderi ar putea antrena o pierdere de competitivitate a României, în favoarea întreprinderilor mari din Rusia şi China.

Secţiunea s-a încheiat printr-un dialog direct între membrii panelului şi audienţă. În acest context, au fost discutate problemele legate de alfabetizarea IT a populaţiei, a cărei finanţare anterioară nu a rezolvat problemele.

Soluţiile de compromis adoptate, inclusiv crearea unor puncte de acces public la informaţii, au antrenat dificultăţi de sustenabilitate a spaţiilor şi echipamentelor aferente, fapt care a condus către un transfer al finanţării către sfera privată. O altă intervenţie a prilejuit evidenţierea proiectului ELI, ca premieră a finanţării din fonduri structurale în Europa.

A patra şi ultima sesiune a conferinţei EuroIMPACT, a tratat accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate în domeniul Infrastructură Mare. Moderator a fost dl Claudiu Zamfir, senior editor, StartupCafe.ro.

Domnul Cătălin Costache, Director General, Organismul Intermediar - Direcţia Accesare Fonduri, Ministerul Transporturilor, a înfăţişat o imagine largă a pregătirilor realizate pentru anul 2019, pornind de la absorbţia curentă de 1 miliard euro din circa 5 mld. euro alocate pentru Infrastructura mare.

Domnul Claudiu Staicu, Director, Organismul Intermediar - Direcţia Accesare Fonduri, Ministerul Transporturilor, a detaliat stadiul pregătirilor, precizând deschiderea axelor de finanţare şi numărul mare al proiectelor destinate transportului rutier.

Există un număr suficient de propuneri pentru a asigura o contractare la un nivel de două ori mai mare faţă de finanţarea disponibilă. Între dificultăţile întâmpinate în legătură cu pregătirea proiectelor, au fost menţionate calitatea redusă a documentelor şi nerezolvarea problemelor de mediu.

Domnul Ionuţ Micu, Director General Adjunct al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, Ministerul Fondurilor Europene, a subliniat legătura necesară dintre vizibilitatea proiectelor şi reforma administraţiei, orientată spre crearea unor structuri adecvate utilizării eficiente şi eficace a finanţărilor europene. Potrivit evaluării programelor anterioare, eforturile administrative de armonizare au condus la îmbunătăţiri ale procedurilor şi fluxurilor documentelor, cu efecte în scurtarea termenelor pentru absorbţia fondurilor. Calitatea vieţii cetăţenilor depinde de sinergia dintre investiţiile în infrastructură şi celelalte intervenţii.

Domnul Robert Pavelescu, Director Executiv, Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene, a prezentat perspectiva unei asociaţii profesionale cu circa 70 de membri. Infrastructura mare este un domeniu dificil nu numai pentru administraţie, ci şi pentru consultanţi. Absorbţia fondurilor europene[viii] structurale şi de investiţii depinde de formarea politicilor publice prin programul operaţional Capacitate administrativă. Colaborarea administraţiei publice cu ceilalţi factori interesaţi este necesară.

Domnul Constantin Mustăţea, Director Tehnic şi Investiţii, Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex", a prezentat experienţa unuia dintre marii beneficiari ai absorbţiei de fonduri europene. Vorbitorul a oferit o serie de informaţii cu privire la investiţiile în extinderea şi modernizarea metroului bucureştean, evidenţiind dificultăţile generate de discontinuitatea finanţării, precum şi de contestaţiile în instanţă.

În încheierea ultimei secţiuni a conferinţei, numeroasele întrebări venite din sală si dialogul ocazionat, au arătat atenţia de care se bucură infrastructura mare. Membrii panelului au oferit noi informaţii cu privire la depunerea continuă de proiecte, specifică acestui program operaţional. În acelaşi timp au făcut precizări cu privire la priorităţi, stadii de realizare si perspective de finalizare a diferitelor secţiuni de autostradă şi de metrou. Finanţarea europeană se completează nu numai cu fonduri publice, aşa cum se întâmplă în mod curent, ci şi cu alte fonduri nerambursabile.

Administraţia centrală are în vedere şi desfăşurarea unor parteneriate public-private, precum cel prevăzut pentru autostrada Ploieşti-Braşov. Sistemul de planificare a asigurat, cel puţin până în prezent, evitarea riscului de dezangajare de fonduri. Existenţa unui ciclu mare de timp, de circa 10 ani, pentru derularea proiectelor, poate depăşi uneori aşteptările populaţiei.