Comisarul european Crețu cheamă autoritățile române să-i ceară bani pentru autostrada Târgu Mureș-Iași: Eu n-am primit niciun proiect major pe regiunea Moldovei. România este o țară săracă
Claudiu Zamfir

Comisarul european Crețu cheamă autoritățile române să-i ceară bani pentru autostrada Târgu Mureș-Iași: Eu n-am primit niciun proiect major pe regiunea Moldovei. România este o țară săracă

Thumbnail

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, s-a plâns marți, la Bacău, că autoritățile române nu au depus niciun proiect major de infrastructură pentru zona Moldovei, oficialul european invitând Guvernul să-i ceară bani europeni pentru construcția unei autostrăzi Târgu Mureș - Iași. Declarațiile comisarului european vin după ce, zilele trecute, mai mulți cetățeni din zona Moldovei au venit la București pentru a protesta față de faptul că guvernanții nu au construit nicio autostradă pentru această parte a țării.

„Din păcate nu au fost transmise la Comisia Europeană proiecte majore de transport pe această regiune. (...) Așteptăm și suntem dispuși, dacă autoritățile române vor considera, am înțeles că vor depune (un proiect pentru autostradă n.r.) Târgu Neamț-Ungheni, dar noi suntem dispuși să finanțăm din Programul Operațional Infrastructură Mare și Târgu Mureș-Ditrău-Iași. Aceasta este decizia autorităților naționale dacă vor depune aceste proiecte la Comisia Europeană. Eu v-am spus ce am primit până acum, nu avem proiecte majore pe această regiune” - a spus Crețu, într-un dialog cu cetățenii, susținut la Bacău, alături de ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

Corina Crețu a mai spus că din anul 2014, de când ocupă ea funcția de comisiar european pentru politică regională, autoritățile române i-au transmis spre aprobare doar 4 proiecte majore de infrastructură, din care niciunul pentru Moldova:  

  1. calea ferată Simeria-Timișoara, în valoare de 1 miliad de euro - aprobat de Comisia Europeană,
  2. autostrada Sebeș-Turda, aprobat de CE,
  3. autostrada Câmpia Turzii-Turda - aflat în analiza CE,
  4. linia de metrou de la Aeroportul Otopeni la Gara de Nord din București - aflat în analiza CE.

„De când sunt eu comisar, am primit doar 4 proiecte majore pe infrastructură”, s-a plâns Corina Crețu.

Potrivit procedurilor europene, statele membre sunt obligate să trimită la CE spre aprobare proiectele europene cu valoare mai mare de 50 de milioane de euro, acestea fiind considerate a fi proiecte majore.

Pentru a putea identifica mai ușor responsabilii acestei situații, trebuie menționat că  beneficiarii care depun proiectele sunt toți în subordinea Ministerului Transporturilor: la autostrăzi - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), la căi ferate - CFR, iar la linia de metrou - Metrorex.

Tot la Ministerul Transporturilor este și Drecția Generală Organismul Intermediar Transport, care a primit prin delegare o serie de competențe, inclusiv de sembare a contractelor de finanțare, de la autoritatea de management.

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM), din subordinea Ministerului Fondurilor Europene, unde ministru este Rovana Plumb, este principala instituție care gestionează fondurile europene pentru transport. Această autoritate  face ghidurile solicitantului și menține relația permanentă cu Comisia Europeană privind proiectele majore și rambursările de cheltuieli din toate proiectele europene POIM.

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, gestionat de Autoritatea de management POIM de la Ministerul Fondurilor Europene, are o alocare de 11,6 miliarde de euro, din care:

  •         6,94 miliarde euro din Fondul de Coeziune (FC) al Uniunii Europene,
  •         2,28 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),
  •         2,41 miliarde de euro cofinanțare națională.

Conform celei mai recente situații publicate de Ministerul Fonsurilor Europene, în februarie 2018, în cadrul POIM România a încasat de la Comisia Europeană rambursări de cheltuieli în proiecte europene în valoare totală de 858,2 milioane de euro, reprezentând o rată de absorbție de 9,11%.

Fonduri europene pentru antreprenoriat

Comisarul european Corina Crețu s-a referit și la fondurile europene pentru start-upuri, îndemnând antreprenorii romîni din sona Moldovei să se înscrie la un proiect-pilot din Regiunea Nord-Est, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020.

„Am avut această inițiativă pentru regiunile mai puțin dezvoltate, unde proiectele cum ar fi integrarea tinerilor în mediul de afaceri, în sprijirea tineretului pentru a construi o afacere, au  un loc important. Este un proiect-pilot pe care l-am inițiat în 2016 în ceea ce privește regiunile rămase în urmă - cum este Nord-Est -, cele mai sărace din România, s-au deschis deja liniile de finanțare pe competitivitate și în special pe cercetare-inovare. Vă îndemn pe toți să accesați site-ul Ministerului Fondurilor Europene, pentru că noi nu oferim direct de la Bruxelles, ci prin minister”, le-a tramsis Corina Crețu antreprenorilor din zona Moldovei.

(Fonduri europene 2018: Max. 200.000 Euro pentru mici afaceri. Descarcă Ghidul și modelul de plan de afaceri)

„Au fost proiectele care s-au derulat cel mai bine în perioada anterioară. În perioada trecută am avut 100% absorbție pe domeniul startupurilor și al afaceilor deschise de tineri și de aceea am oferit Guvernului României posibilitatea extinderii programului în pentru actauala perioadă de programare” -a mai spus ea.

Banii europeni 2021-2027: ”România este o țară săracă”, argument să nu ne scadă alocarea

În viitorul buget al Uniunii Europene 2021-2027, România va putea spera că nu-i vor fi scăzuțte alocările pentru Politica de Coeziune, pentru că s-a păstrat criteriul potrivit căruia vor primi bani mai mulți statele care au produs intern brut pe locuitor mai redus. Totuși, o bilă neagră va fi pentru statele membre care au ratp de absorbție mică în actuala perioadă de programare, iar aici se afșă și România, din câte a aspus Corina Crețu:

  • În legătură cu viitorul buget al UE, vreau să vă asigur că eu fac tot ce pot în primul rând în negocierile cu colegii mei pentru a obține bugete consistente pentru țările rămase în urmă. E adevărat că de multe ori absorbția pe teren nu reprezintă un argument foarte puternic, pentru că în multe țări avem întârzieri, nu doar în România.

 

  • Ați văzut că Politica de Coeziune rămâne principala politică a UE, este pentru prima dată când depășește bugetul agriculturii, iar vestea bună e că putem menține această politică de coeziune, iar România cred că va avea o cotă importantă datorită faptului că am rămas la ideea produsului intern brut pe cap de locuitor și România din păcate este o țară săracă.

 

  • Pentru prima dată, tineretul are o axă care crește, în ciuda faptului că pierdem cel de-al doilea net contributor (Marea Britanie, care va ieși din UE în anul 2019 - n.r), că avem atâtea provocări ca securitatea, migrația. Programul Erasmus se dublează ca sumă, de la 15 miliarde la 30 de miliarde de euro. Va acoperi nu numai studiile superioare, ci și liceele și cei care își dau masteratul vor putea să meargă la unversități din Europa”.  

În viitorul buget multianual al Uniunii Europene, 2021-2027, pentru Politica de Coeziune Comisia Europeană a propus 374 miliarde de euro, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondul Social European.

Vizualizari
5545
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu
poza de profil
Pentru ca nu ati inteles de ce. La autostrada pitesti sibiu au papat deja ce se putea papa, adica vreo 3-4 studii de fezabilitatea.
Acum au nevoie de ceva nou asa ca "marche"-aza pe idea noua, hai la autostrada asta. Dupa 3 ani si 3-4 studii de fezabilitate o sa tocam si banii astia. Stati relaxata :)

- Ultimele știri -

Cookie Settings