Rușii de la Yango s-au retras din București cu pierderi de 300.000 euro în 2020. Bolt, peste Uber, în România, și în pandemie

Compania de transport urban în sistem ride-hailing Yango a avut, în România, pierderi de circa 300.000 de euro în anul 2020. Rușii s-au retras din București plângându-se de legislația românească din transportul alternativ, care fusese introdusă spre finalul lui 2019, dar Uber și Bolt au făcut profit la noi în țară.

Yango a intrat pe străzile din București, în iunie 2019, cu cele mai mici prețuri la transportul în sistem de ride-sharing. Campania promoțională cu 5 lei, tarif de transport în București, și mașini de lux luate cu chirie, și-a arătat însă și reversul medaliei.

În anul 2020, compania rusă a avut venituri de numai 541.802 de lei (110.000 de euro) și cheltuieli de peste 2 milioane de lei (409.000 euro). Rezultatul: pierderi de 1,47 milioane de lei (300.000 euro) pe anul 2020, în România.

Așa arată datele oficiale care au apărut recent pe site-ul Ministerului Finanțelor, pentru firma Yandex.Go S.R.L., prin care a operat gigantul IT rus, anul trecut, în România. Înființată la București în data de 24 decembrie 2019, cu sediul în Bd. Vasile Milea, firma era deținută de Yandex.Taxi Holding BV (99%) Yandex.Taxi BV (1%), două companii pe care Yandex le are în Olanda. Firma bucureșteană a companiei ruse figurează pe anul 2020 cu 1 angajat. Andrei Voicu era directorul Yango pe România și Republica Moldova.

La nivel mondial, compania-mamă a Yango, Yandex, a fost pe profit. În 2020, rușii au raportat venituri totale de aproape 3 miliarde de dolari (în creștere cu 24% față de anul 2019) și profit de aproape 327 de milioane de dolari (creștere cu 116% față de anul 2019). Aici vorbim, desigur, de toate afacerile lui Yandex.

Yandex a fost fondată, în Rusia, în anul 1997, sub numele de CompTek (firmă care deținea motorul de căutare Yandex). În anul 2000 a fost fondată compania actuală, sub numele de Yandex. Fondatorii companiei sunt Arkady Volozh (CEO), Arkady Borkovsky și Ilya Segalovich. Ei și cea mai mare parte a echipei coordonează afacerile de la sediul din Moscova, dar compania este înregistrată legal la Amsterdam.

Compania rusă, listată la bursa Nasdaq de la New York, are o valoare de piață de 24 de miliarde de dolari.

Yango s-a retras din România, din cauza „legislației rigide” de la noi

După un an și jumătate de afaceri în România, Yango și-a retras de la noi serviciul de ride-hailing, din data de 14 noiembrie 2020.

Rușii și-au motivat retragerea din România spunând că „legislația rigidă” din domeniul transportului ride-hailing nu le dă voie să se dezvolte „pe cât de eficient” și-ar dori.

Cam atunci se făcea aproape un an de reglementări introduse de statul român în transportul alternativ intermediat de aplicații. Au existat dispute aprinse pe subiect. Și amenzi pe străzi.

Pe scurt, în 25 iunie 2019, Guvernul a dat Ordonanța de urgență 49/2019, privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto. Aceasta a introdus obligația celor care fac transport cu mașina intermediat de aplicații să fie operatori de transport alternativ, organizați ca firmă, PFA sau întreprindere individuală. Printre altele, pentru obținerea autorizației, operatorul de transport alternativ (firmă, PFA etc.) trebuie să depună certificatul de atestare a pregătirii profesionale a conducătorului auto.

La rândul lor, aplicațiile de ridesharing au fost obligate să se autorizeze ca „operator al platformei digitale”, la Ministerul Comunicațiilor. Ei trebuie să achite la bugetul de stat o taxă în valoare de 100.000 lei la fiecare 24 de luni.

Inițial, prevederile intrau în vigoare la 1 noiembrie 2019, dar Parlamentul a prelungit termenul până la 1 februarie 2020 (Legea 204/2019).

Totuși, alte aplicații de ride-hailing s-au împăcat cu reglementările și chiar s-au mulțumit că domeniul transportului alternativ s-a așezat cumva și și-a găsit o stabilitate legislativă în România. Adică predictibilitate - ceea ce vor de fapt investitorii, să știe ce au de făcut pe termen lung.

Și uite că Uber și Bolt au făcut profit și în pandemie. Chiar dacă circulația oamenilor s-a restrâns, iar corporatiștii au înlocuit cursele pe aplicații către birouri cu deplasările, în pijama, din pat până la biroul de acasă, pentru ședințele pe Google Meet și Zoom.

Ce profit a făcut Uber în România, în anul 2020

Evoluția veniturilor Uber și Bolt în România, în perioada 2017-2020 (Sursa date: Ministerul Finanțelor, prelucrate de StartupCafe.ro în MS Office).

În anul 2020, reglementările restrictive în transportul alternativ au operat pe deplin și au mai fost dublate și de măsurile anti-COVID. Toate acestea au adus costuri în plus pentru operatorii ridesharing/ ride-hailing. Uber a avut, însă rezultate mai bune în 2020 decât în 2019.

În România, pionierul transportului pe aplicație în sistem de ridesharing funcționeză prin firma Uber BV Filiala București SRL. În anul 2020, firma avut venituri de aproape 14 milioane de lei (peste 2,8 milioane euro), în creștere cu 9,4% față de anul 2019.

Cheltuielile companiei americane în România au fost de 12,5 milioane de lei (2,5 milioane euro), în anul 2020, în creștere cu 8% față de anul 2019.

Astfel, aplicația americană a făcut în România un profit de 1,2 milioane de lei (circa 250.000 de euro), în anul 2020, în creștere cu 52% față de anul 2019.

O fi mic, dar e profit. La nivel mondial, gigantul Uber a rămas pe pierdere și în anul 2020, cu un rezultat negativ de aproape 6,8 miliarde de dolari.

Uber a fost fondată în martie 2009, de Travis Kalanick și Garrett Camp, iar în luna mai 2019 s-a listat la Bursa de la New York, la o valoare de piață de 82 de miliarde de dolari.

În România, aplicația de transport alternativ activează din anul 2015, când a intrat în București. În prezent, serviciul de transport persoane cu mașina funcționează în 10 orașe românești. Firma din România a avut în anul 2020 un număr mediu de 16 salariați. Afacerile românești ale Uber sunt conduse de Nicoleta Schroeder, manager general.

În anul 2018, americanii au adus în România și serviciul de livrare de mâncare Uber Eats. În timpul pandemiei COVID-19, activitatea aplicațiilor de livrări a crescut, pe fondul restricțiilor de funcționare a HoReCa. Uber Eats a fost, însă, retras din România în mai 2020, chiar când lumea începea să folosească tot mai mult acest gen de servicii.

A profitat atunci eMAG, care a preluat imediat o parte din echipa Uber Eats pentru aplicația sa de livrări, tazz by eMAG.

Bolt, peste Uber, în România

Evoluția profiturilor Uber și Bolt în România, în perioada 2017-2020 (Sursa date: Ministerul Finanțelor, prelucrate de StartupCafe.ro în MS Office).

Uber a servit drept model pentru toate startup-urile de ridesharing care au apărut în lume, dar iată că în România aplicația americană a fost întrecută, ca rezultate, de estonii de la Bolt, o companie pornită în 2013, la Tallinn, de un Markus Villig, un programator de numai 19 ani pe atunci.

Deși este mult mai mic decât Uber la nivel internațional, Bolt și-a întrecut „maestrul” în România.

La noi, startup-ul estonian operează prin subsidiara sa locală Bolt Services RO SRL. În anul 2020, firma a avut venituri totale de 31,47 milioane de lei (circa 6,4 milioane euro), în creștere cu 52% față de anul 2019.

Cheltuielile firmei românești deținute de Bolt au fost de 29 de milioane de lei (5,9 milioane de euro), în creștere cu 44% față de anul 2019.

Bolt România a terminat anul 2020 cu profit de 2 milioane de lei (aproape 410.000 de euro), în creștere cu 62% față de anul 2019.

În România, aplicația estoniană a intrat în anul 2016, când încă se numea Taxify. A început cu Bucureștiul, dar acum serviciul de ride-hailing este prezent în 12 orașe românești, în total.

Când Uber își retrăgea din România serviciul de livrări de mâncare de la restaurante, Bolt tocmai își lansa la noi business-ul similar. Bolt Food s-a lansat pe 27 mai 2020. De asemenea, compania estoniană operează în unele orașe de la noi și propria flotă de trotinete electrice. În România, Bolt are și un centru de dezvoltare IT.

Firma locală Bolt Services RO SRL a avut în anul 2020 un număr mediu de 78 de angajați. Operațiunile Bolt din România sunt coordonate de Cristian Sălceanu, country manager.

---