Produsele de contrabandă şi contrafăcute distrug comerţul tradiţional din România – studiu

Mediul economic din țara noastră este puternic afectat de traficul ilicit de mărfuri. Peste jumătate dintre comercianţii români sunt de părere că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activității lor. În plus, 2 din 10 retaileri declară că cifra lor de afaceri ar fi dublă, dacă nu ar exista fenomenul traficului ilicit, arată un studiu al Asociaţiei ACTIV.

Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eșantion de peste 700 de subiecți, reprezentanți ai agenților economici, și a fost realizată de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în luna iulie 2018.

Cumpărarea de produse provenite din surse ilicite prezintă pe de o parte un risc major pentru sănătatea populației și, pe de alta parte, un impact direct în diminuarea vânzărilor din retailul tradițional.

Această realitate i-a determinat pe 9 din 10 mici retaileri să afirme că produsele de contrabandă le afectează afacerea într-un mod negativ.

“Prețul mai scăzut al acestor produse, veniturile mici ale populației și lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizează comercializarea mărfurilor de contrabandă și contrafăcute”, arată Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES și coordonator al acestui studiu.

Conform aceluiași studiului, Poliția de Frontieră, Poliția Română și Direcția Generală a Vămilor ocupă primele trei locuri în topul instituțiilor care ar trebui să se implice mai mult în combaterea traficului ilegal de mărfuri, urmate de Guvern, autorități locale și Parlament.

Aproape jumătate (43%) dintre respondenți spun că au auzit despre vânzarea produselor de contrabandă sau contrafăcute în propria localitate.

Piețele, oboarele și magazinele unor comercianți sunt, în opinia lor, locurile în care se comercializează cel mai adesea produse de contrabandă sau contrafăcute.

Categoriile de astfel de produse vândute în cea mai mare măsură sunt țigările (63%), urmate de băuturile alcoolice (32%), îmbrăcămintea și încălțămintea (31%), respectiv alimentele și produsele de curățenie (14%) fiecare. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece cercetarea ne arată că alimentele, băuturile răcoritoare, țigările, băuturile alcoolice, produsele de curățenie și întreținere, îmbrăcămintea și încălțămintea sunt printre principalele produse a căror comercializare asigură supraviețuirea micului retail.

“Acest studiu oferă prima imagine clară a modului în care contrabanda macină toate afacerile corecte din România. Cu toate acestea, veștile proaste pentru operatorii economici care comercializează produse din tutun nu se termină aici. Până în mai 2019 sistemul de trasabilitate a produselor din tutun impus de către Uniunea Europeană trebuie să fie implementat pe tot lanțul de aprovizionare. Din păcate, până în acest moment, nu există nicio indicație a felului în care va arăta acest sistem, deoarece cadrul legislativ din România nu a fost creat. Există riscul ca, toți cei peste 70.000 de operatori economici care comercializează produse din tutun, să nu mai aibă timp suficient pentru a implementa sistemul de trasabilitate și astfel întreaga piață legală de țigarete să fie blocată, generând oportunități mari pieței ilicite”, declară Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al British American Tobacco România.

“Comercianţii mici şi mijlocii sunt foarte afectaţi. Zilnic se închid magazine. Înseamnă: bani scoşi din ţară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor româneşti, dispariţia locurilor de muncă. Majoritatea micilor retaileri derulează activităţi economice corecte fiind conştienţi că afacerea, de regulă una de familie, este singura sursă de existenţă. Asociația noastră se va implica în combaterea traficului ilicit de mărfuri și sperăm ca statul să vină cu politici de sprijinire a comerțului tradițional”, spune Cora Muntean, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR).

Trei din cinci respondenți spun că ar reclama comercializarea produselor de contrabandă. Principalele trei motive pentru care unii respondenți ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorința de a stopa fenomenul, faptul că vânzările proprii sunt afectate, respectiv faptul că acest fenomen este perceput ca unul nefiresc și incorect. Teama că s-ar putea afla cine a semnalat autorităților încălcarea legii este principala piedică în denunțul faptelor ilegale, conform afirmațiilor a 28% dintre respondenți. Acestui factor i se adaugă lipsa de interes pentru acțiunile altora (15%) și percepția că doar autoritățile sunt responsabile în combaterea fenomenului (8%).

“Patronatul Investitorilor Autohtoni militează pentru un mediu economic și social sănătos, pentru concurență loială. Din datele privind dinamica pieței muncii din România în perioada 2016 – 2017, observăm că 30% dintre CIM aferente sectoarelor economice dominate de capitalul autohton, adică circa 800.000 din cele în jur de 2,65 milioane de locuri de muncă existente în acestor sectoare, se regăsesc în comerț. În acest context, menționăm că majoritatea joburilor nou create anul trecut în sectoarele unde capitalul autohton predomină, sunt expuse în fața unor fenomene precum traficul ilicit de mărfuri”, declară Andreea BUNEA, Director Executiv al Patronatului Investitorilor Autohtoni-PIAROM.