Români păcăliți să bage 3 milioane EUR în false scheme de crypto și acțiuni, pe internet

Reclamele mincinoase care circulă pe internet fac victime în România: 150 de persoane din toată țara au pierdut 15 milioane de lei (3 milioane de euro), în total, bani sustrași online prin  false scheme de investiții în criptomonede și acțiuni, inventate de un grup de escroci din Republica Moldova. 

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a sesizat procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) cu privire la reclamele înșelătoare care circulă pe rețelele sociale, la scheme false de investiții. Ulterior, în acest caz au fost reunite 120 de dosare penale înregistrate la alte unități de parchet, privind sesizările formulate de 150 de persoane vătămate.

Miercuri, 7 august 2024, procurorii și polițiștii români au efectuat, simultan cu autoritățile din Republica Moldova, activități de urmărire penală în cazul schemelor false de investiții care circulă pe internet. 

În total, autoritățile moldovene au făcut 60 de percheziții la locuințe, sedii de firme și autovehicule, în Republica Moldova, la aceste acțiuni fiind prezenți și procurori și polițiști veniți din România. 

Autoritățile judiciare din Republica Moldova au reținut 12 inculpați și au pus sub sechestru 10 mașini. Au mai fost identificate și ridicate calculatoare, unități de stocare a datelor, ștampile, înscrisuri, două pistoale letale, o pușcă de vânătoare, muniție, bani, precum și alte mijloace de probă. 

Dosarul privește o întreagă listă de infracțiuni: constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, șantaj și spălare a banilor.

Cum au fost păcăliți românii să bage bani în schemele false de investiții de pe internet

Grupul infracțional din Republica Moldova s-a format încă din anul 2022, potrivit cercetărilor DIICOT. 

Escrocii au creat și au distribuit pe internet reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și substanțiale ca urmare a unor investiții reduse (250 de dolari sau de euro) în acțiuni sau monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare online. 

Pentru a părea mai credibile, anunțurile publicitare conțineau pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații economice sau posturi de televiziune.  

Aceste reclame aveau însă atașate link-uri către pagini web create de membrii grupării de criminalitate organizată care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni sau monede virtuale. 

În momentul în care victimele dădeau click, li se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare, unde oamenii completau cu numele, numărul de telefon și adresa e-mail. 

Ulterior, victimele erau contactate de membri ai grupului infracțional. Escrocii se recomandau ca fiind consultanți financiari, brokeri de asigurări, recuperatori de creanțe, ofițeri de securitate cibernetică, consilieri personali de investiții sau experți financiari. 

La telefon, infractorii le promiteau victimelor câștiguri sigure, substanțiale și rapide, dacă investesc în schemele lor cu acțiuni sau criptomonede. 

Pentru efectuarea așa-numitelor investiții, românii mai creduli le trimiteau online escrocilor fotografii cu cartea de identitate, cardul bancar și facturi de utilități. Infractorii le cereau toate aceste documente sub pretextul de a le deschide victimelor conturi pe platformele de tranzacționare. 

Victimele transmiteau escrocilor documentele și le transferau banii în conturi indicate special. Apoi, credulii mai erau îndrumați să-și și instaleze pe telefoanele sau pe computerele lor softuri ce permit controlul dispozitivului de la distanță. 

Făptuitorii obțineau, astfel, acces la sistemele informatice și la aplicațiile și platformele financiare folosite în mod obișnuit de victime și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele crypto. 

Ulterior, folosind parolele obținute, membrii grupării infracționale accesau, prin aplicațiile de mobile banking, conturile bancare ale persoanelor vătămate  și transferau sumele de bani din acestea în conturile lor. În același mod procedau și cu conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele crypto, cărora le modificau datele de acces sau identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice.

Dacă persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua așa-numitele investiții sau de a plăti comisioanele pentru „profitul” obținut, făptuitorii au recurs inclusiv la amenințări.

Prejudiciul  înregistrat de victime  se ridică la  aproximativ 15 milioane lei.