Denisa Crăciun
Din 20 decembrie, restaurantele vor trebui să afișeze lista de ingrediente și aditivii folosiți în preparate, potrivit unui ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu.
Lista trebuie adăugată atât în meniuri, cât și online, potrivit Ordinului numărul 201 din 19 aprilie 2022, care a fost publicat în Monitorul Oficial.
Practic, potrivit unui anunț al ANPC, patronii de restaurante, firmele de catering sau fast-foodurile trebuie:
Toate aceste informații ar trebui menționate într-un loc vizibil, ușor accesibil, fără a fi ascunse de alte materiale scrise sau fotografice, lângă produs, pe un panou sau pe lista meniu.
Am vrut și noi să vedem ce părere au antreprenorii români despre acestă reglementare pentru restaurante și, totodată, am stat de vorbă cu președintele ANPC, Horia Constantinescu, pentru a afla de la el de unde a pornit ideea acestor reguli.
Daniel Mischie, directorul general (CEO) al lanțului de restaurante City Girll, a explicat, într-un interviu acordat StartupCafe.ro că deși „pare mai greu un meniu care este încărcat de informații”, este o „perioadă în care publicul va fi informat cu ceea conține produsul și care este balanța nutrițională, deci va fi de bun augur”.
În plus, ordinul ANPC nu ar produce un impact major patronilor de restaurante, care vor avea, cel mai probabil, nevoie de consultanță, spune Daniel Mischie.
„Evident că va trebui o consultanță, va fi nevoie de un nutriționist care să calculeze această balanță energetică. În afara de această cheltuială, din punctul meu de vedere nu sunt altele. Evident, dacă nu trecem zona în care meniul va trebui să conțină absolut toate produsele pe care le conține preparatul, toate materiile prime pe care le conține produsul finit și în meniu să devină, practic, o biblie” - spune CEO-ul CityGrill.
CEO-ul a confirmat că deja există discuții cu reprezentanții ANPC pentru a elabora un meniu model „care să fie un best practice pentru antreprenori”.
În ordinul ANPC mai este menționat că înainte de finalizarea unei comenzi online, consumatorul ar trebui să știe ce conțin preparatele pe care vrea să le comande.
Drept urmare am vrut să aflăm cum va fi în cazul platformelor de livrare de mâncare gen Glovo sau Tazz.
Directorul general de la CityGrill spune că normal ar fi să găsim aceste informații și în aplicațiile de livrare de mâncare.
„Cred că pentru fiecare produs și cred că dumneavoastră (n.r. consumatorii) trebuie să știți exact câte calorii cumpărăți într-un produs. Cred că este o perioadă de informare. De multe ori a venit întrebarea „dar afară de ce nu există?”. Și noi ne întrebăm, este, într-adevăr, o reglementare europeană și în afară nu există așa ceva” , a explicat Mischie.
Pentru patronii din HoReCA ar putea fi de folos și aplicațiile pe care pot calcula balanța nutrițională, e de părere antreprenorul.
Totuși, „dacă ne gândim în litera legii, da, va fi complicat să scrii ce conține sarmaua. Foarte complicat va fi să scrii toate produsele, să ai și meniu bilingv, și în română, și în engleză”, susține el.
La finalul discuției, Daniel Mischie a punctat că reglementările trebuie să fie valabile pentru toată industria, și pentru antreprenori, și pentru corporatiști, inclusiv pentru întreprinderile locale și cele venite din afară, pentru o competiție corectă.
Adrian Butnariu, un bucătar din Onești care a realizat inclusiv o simulare de meniu de restaurant conform noilor reguli, e de părere că reglementarea e utilă până la calculul nutrițional al produselor, prevedere cu care nu este de acord.
„Când vine vorba de informațiile extra cum sunt grăsimile saturate, aditivii, și proporția ingredientelor ce depășesc 20g deja intrăm într-un câmp informațional destul de mare și care nu interesează pe nimeni, nu folosește nimănui. Dacă am fi o lume interesată de calitatea hranei cred că jumătate din companiile de mezeluri sau produse de conserve ori panificație ar fi trebuit să își revizuiască rețetele” – susține el.
El e de părere că pentru restaurantele mici reglementarea aduce următoarele implicații:
„Ce facem cu aceste unități? Unii zic că poți copia mare parte din informații de pe o rețetă pe alta dar dacă schimbi meniul după 3 luni trebuie alt dosar cu alt rețetar, căci ai alte proporții la ingrediente și tot asa. Și ca lucrurile sa fie bune până la capăt există șanse ca unele restaurante să se închidă, asta dacă ANPC va face exces în aplicarea acestei directive” – explică el.
În plus, Butnariu spune că „în lume exista restaurante cu stele Michelin care nici macar nu au gramajul trecut în lista de meniu, restaurante din UE. Îndrăznește cineva sa se duca pe ei cu o directivă europeană? Sa fim serioși!”.
Reglementarea ar fi de bun augur pentru consumatori, e de părere el, dar identifică și o problemă: cine poate face calculul nutrițional.
„Nu ne spune nimeni cine are dreptul să facă aceste calcule nutriționale. Eu am făcut pentru meniul restaurantului unde lucrez dar dacă mă trezesc că trebuie parafa unui nutriționist? Căci ideea stă într-un calcul matematic bazat pe o bază de date ce conține valorile nutrienților la 100g produs, nu trebuie expertiză de laborator” - Adrian Butnariu.
În plus, susține Butnariu, în restaurantele din România nu ar exista personal care să știe să facă aceste calcule.
„Eu am făcut școala profesională de alimentație publică 3 ani unde am învățat toate aceste lucruri”, spune bucătarul din Onești.
Mai jos puteți vedea simularea de meniu, conform noilor reguli, realizată de Adrian Butnariu.
L-am întrebat și pe el cum se va proceda în cazul platformelor de livrări de mâncare și site-urilor restaurantelor.
„Nu am lucrat cu aplicații de livrat mâncare, nici nu știu ce grafica au. Probabil că informațiile vor fi în dreptul fiecărui preparat. Când comanzi ai acolo toată descrierea” – explică bucătarul.
Președintele ANPC, Horia Constantinescu, spune într-un interviu pe care ni l-a acordat că noua reglementare aduce în plus față de legislația în vigoare, „cantitatea tuturor ingredientelor până la concurența masei de 20g, acestea fiind raportate la cantitatea principală”.
Pentru a fi și mai clar, președintele Autorității pentru Protecția Consumatorului dă și un exemplu:
„În condițiile în care fierb o oală mare cu ciorbă, va trebui să spun toate ingredientele, mai puțin cele sub 20g, repet, la cantitatea întreaga. Este clar că dacă iau în calcul cele 20g sub care nu trebuie declarat la nivelul unei porții care are 100g, atunci nu mai trebuie pus nimic. De aceea v-am făcut această explicație. Deci trebuie să aflăm exact ce ingrediente sunt folosite, ce materii prime sunt folosite, în ce cantitate. Să aflăm dacă de exemplu acolo unde se spune că ar fi smântână se folosesc de fapt grăsimi vegetale, să aflăm dacă respectivul produs conține sare, zahăr sau grăsimi”.
Ideea ar fi pornit și după discuțiile pe care le-a avut cu asociațiile de protejare a intereselor consumatorilor, care susțin că foarte mulți oameni sunt preocupați dacă un produs folosește sau nu aditivi alimentari.
Drept urmare, dacă noi „căutăm în magazine etichete curate, adică cu cât mai puține chimicale într-un produs alimentar, de ce dacă l-am scoate din ambalaj și l-am pune pe o farfurie într-un restaurant acele informații ne devin străine?”, se întreabă Horia Constantinescu.
Președintele ANPC atrage atenția că „dacă discutăm despre shaorma cu de toate, shaorma de astăzi nu are o rețetă clară. Nu este defalcat fiecare dintre ingrediente. Ciorba de burtă? Ce burtă? Nu cum greșit au înțeles, dar nici nu mă pot supără pe niște persoane care au fost depășite de timpurile în care trăiesc. Eu nu am cerut vârsta porcului și unde paște, încercând să ducă în derizoriu discuția”.
L-am întrebat și dacă există reglementări similare în alte țări europene și dacă s-a inspirat de undeva.
„Nu știu cine ne-a învățat pe noi că noi trebuie să facem ca pelicanii, ce ni se aruncă, aia să mâncăm. Suntem un stat european din informațiile dumneavoastră? Din informațiile mele suntem un stat european. Putem avea inițiative? Putem avea! Nu trebuie să se ducă totul numai la exerciții impuse. Este o inițiativă românească. Haideți să ne obișnuim și cu această idee. Povestea că afară sau nu afară, nu înțeleg ce înseamnă afară, se face sau nu se face un lucru, nu înseamnă că noi trebuie permanent să așteptăm și să stăm cumva la coadă pentru a afla ce se face în altă parte decât la noi”, a răspuns șeful ANPC.
ANPC lucrează la un model de meniu pentru patronii de restaurante, care trebuie să se conformeze noii reglementări.
Informația vine de la președintele ANPC care susține că există „un meniu destul de complex, destul de încărcat. Și vom pune pe pagina din stânga în meniu cum arată el astăzi, și pe pagina din dreapta cum ar trebui să arate”.
Acum, antreprenorii nu ar trebui să își facă griji că trebuie să angajeze specialiști pentru a elabora noile meniuri.
„Există și ordine ce vorbesc că trebuie să aibă fiecare dintre operatorii economici din alimentație publică un angajat calificat în ceea ce înseamnă igiena spațiului și mulți dintre operatorii economici nu respectă această exigență obligatorie. Nu trebuie să angajeze astăzi niciun specialist nutriționist pentru a stabili coeficientul caloric. Trebuie să aibă amabilitatea să acceseze nu una, zeci, sute de pagini de internet în care introduci „roșie” și îți spune exact ce aport caloric are. Adunarea tuturor acestor sume va da raportul caloric total al produsului respectiv” – susține el.
Cei care ar fi deranjați de reglementarea ANPC ar fi cei care face „knorrbițe”, spune Horia Constantinescu.
Ar fi vorba despre aceia „care pun puțină cărniță și două-trei legume și după aceea dau 2-3 linguri de Knorr. Aceia se tem. Pentru că aditivii alimentari asta reprezintă. Dumneavoastră ca om și ca oricare dintre noi încercăm să ne îmbălsămăm în viața de după, nu în actuala, și să mâncăm cât mai puține chimicale”, punctează președintele ANPC.
El a mai menționat că deja a notificat Comisia Europeană cu privire la emiterea ordinului și nu a primit vreo avertizare sau măsură pentru stoparea acestor noi reguli pentru restaurante.
„Nu înseamnă că va fi impus la nivelul european, dar iată că putem lua și avea și inițiative fără să așteptăm ca alții să le aibă și noi ulterior să le implementăm”, a încheiat acesta.