Degeaba avem producție agricolă mare: Fermierii români vând materie primă, „fără valoare adăugată”

România stă slab la exporturi, în ciuda recoltei bune, pentru că fermierii vând materie primă fără valoare adăugată, în lipsa capacităților de depozutare și procesare, a atras atenția, miercuri, Adrian Oros.

„Deficitul balanței comerciale se datorează în primul rând unei slabe capacități de depozitare și procesare. Și atunci foarte mulți dintre fermieri, producători de materie primă - cereale boabe sau animale -, preferă să vândă sub această formă fără să avem valoare adăugată. Și se importă hrană procesată cu mare valoare adăugată” - a spus Oros.

În septembrie 2021, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) urmează să lanseze submăsura 4.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală, o linie de finanțare europeană de 760 de milioane de euro, prin care fermierii vor putea investi în capacități de procesare și depozitare.

„Singura modalitate prin care Ministerul Agriculturii putea interveni să sprijine această paradigmă este să sprijine investițiile în depozitare și procesare. Și facem acest lucru alocând 760 milioane euro pentru 2 ani, doar în depozitare și procesare în fermă. Aici sunt beneficiari doar fermierii care doresc să-și facă capacități de depozitare și procesare” - a explicat Oros, într-o conferință.

Fermierii români au obținut recolte-record

Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producția totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone - mai mare producție înregistrată din 2007, de cand a aderat României la Uniunea Europeană, potrivit Ministerului Agriculturii.î

Producții medii de grâu situate peste media națională de 5.346 kg/ha s-au realizat în vestul țării în județele Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, dar si în județele Olt, Caraș Severin, Ialomița. Brăila și Botoșani.

La orz, producția totală se situează la 1,88 milioane tone, tot cea mai ridicată începând cu anul 2007. Producția medie la hectar înregistrată până la data de 16 august este de 5.599 kg/ha, 13 județe depășind media națională (Bihor, Arad, Galați, Ialomița, Caraș Severin, Constanța, Brăila, Olt, Mureș, Călărași, Timiș, Dolj și Giurgiu).

Și la celelalte cereale: secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrișcă, etc., s-au obținut producții bune, astfel că producția totală de cereale până la această dată depășește 15 milioane tone.

La rapiță, în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producție medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 și până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât și a condițiilor agro-meteorologice favorabile - mai spune MADR.

Ministrul acuză „vânătorii de subvenții” că au încasat ajutoare pentru animale inexistente

Ministrul Agriculturii a lansat și acuzații asupra celor pe care el îi numește „vânătorii de subvenții”, acuzând că au fost descoperiți 17.000 de fermieri care ar fi încasat ajuroare de la stat pentru animale inexistente:

• „Sunt mai multe lucruri la Agenția Națională de Zootehnie. Acum sunt multe lururi cercetate și de alte instituții. Eu am tot spus ca vânătorii de subvenții să înceteze cu vânarea acestor subvenții. Sunt și audituri interne, făcute de noi, dar și de alte instituții, privind modul în care s-au derulat programele de subvenții pentru anumite specii. Și activitatea anumitor antități cărora le-am delegat atribuții.
• Și acum, la început de Politică Agricolă Comună, vrem să clarificăm modul în care, pe viitor, vor fi acordate subvențiile, cum se vor ține registre genealogice, cum se va face controlul oficial al producțiilor, și cum se va acorda sprijinul cuplat și ajutorul naținal tranzitoriu astfel încât doar cei care cresc animale și doar pe animale reale, aceste subvenții să ajungă.
• De aceea am încercat anul acesta, acea dată istorică - ce sigur ține de un regulament, dar care era total imoral - în baza căreia se acorda ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru bovinele din 2013. Și am găsit 17.000 de fermieri care nu mai aveau nicio bovină, dar care de atunci au luat, în fiecare an, bani de la bugetul național. Doar pentru că regulamentul permitea. Am transformat acest ANT, am dat 1 euro. S-a dat 1 euro tuturor, pentru că așa prevedea regulamentul. Iar acum or să primească bani sub formă de ajutor de COVID - acei bani din ANT i-au transformat în schemă de ajutor COVID - cei care au într-adevăr animale și vor primi bani pe numărul de animale”.