Quiet quitting: Ultima „modă” în muncă bântuie și firmele din România. Ce pot face patronii

„Mare Demisioneală” intra în atenția angajatorilor încă de anul trecut. Acum firmele ar trebui să știe despre „quiet quitting” sau „demisia silențioasă”, o mișcare devenită recent populară pe rețelele sociale, în special pe TikTok, în care angajații își limitează, practic, atribuțiile de la serviciu.

„Quiet quitting” este mai degrabă o continuare a „The Great Resignation” (n.r. „Marea Demisioneală”, așa cum am botezat-o noi în România), despre care am mai scris și noi pe StartupCafe.ro.

Mișcarea constă în faptul că angajații nu mai vor să depășească atribuțiile de la job, omit sarcinile suplimentare și nu mai răspund la e-mailuri după program sau în weekend, după cum arată CNBC.

Astfel, în timp ce unii spun că fac doar strictul necesar la locul de muncă, alții consideră că mișcarea este de fapt despre setarea limitelor.

Nu faci mai mult decât sarcinile care intră în fișa postului tău, nu faci mai mult decât ceea ce ești plătit să faci.

Când a apărut quiet quitting sau „demisia silențioasă”

Chiar dacă trendul a luat amploare în ultima vreme, termenul „quiet quitting” a fost inițial folosit în septembrie 2009 de economistul Mark Boldger, în cadrul unui simpozion din Texas despre diminuarea „ambițiilor” la locul de muncă în Venezula, conform Wikipedia.

Apoi a continuat să fie folosit de oameni din lumea business-ului.

Aceeași sursă mai arată că în cultura populară a fiecărui stat și la locul de muncă au existat întotdeauna limitări: mereu au fost angajați care au făcut doar sarcinile din fișa postului.

Și în China, în 2021, a apărut o mișcare similară: tang ping (a sta întins), care împrumută din specificul demisiei silențioase.

Însă în ultima vreme fenomenul a devenit popular mai ales în SUA, pe fondul pandemiei COVID-19, arată un studiu din iunie 2022 al Gallup, care a chestionat 15.091 de angajați part-time și full tilme din SUA, cu vârsta peste 18 ani.

Una dintre concluziile studiului este că peste 50% din angajații din SUA spun că fac „quiet quitting”, iar o alta că managerii firmelor sunt vitali pentru combaterea acestui fenomen.

În plus, raportul mai arată că „demisia silențioasă” este o problemă pentru angajatori ținând cont că majoritatea locurilor de muncă de astăzi implică un efort suplimentar și sarcini extra.

Ce spun firmele de HR din România despre „quiet quitting”

Am vrut și noi să vedem dacă mișcarea „quiet quitting” a ajuns la modă și în România.

Așa că am stat de vorbă cu reprezentanții unor firme de resurse umane de la noi să aflăm cum văd ei acest trend și cum pot angajatorii să-l gestioneze.

Quiet quitting nu ar fi o mișcare socială, un trend social, spune Adrian Virna, co-fondator al firmei de HR Aqua Consulting, „ci mai degrabă se traduce într-o oglindire a relației dintre angajator și angajat, care diferă și trebuie tratată/analizată punctual pe fiecare companie în parte”.

Astfel, în România nu ar putea fi vorba despre un „fenomen la nivel de societate sau pe întreaga piață a forței de muncă la modul general”, explică el.

Quiet Quitting pe înțelesul tuturor: „Este ca și cum primești un telefon de pe un număr necunoscut și îți lipsește dorința sau curiozitatea de a răspunde”

Fenomenul „quiet quitting” se traduce „în scăderea implicării și a motivației angajaților la locul de muncă sau pe românește spus, oamenii nu prea mai au chef să muncească”, susține Adrian Virna.

Fenomenul ar fi început odată cu pandemia, când majoritatea angajaților au fost forțați să lucreze de acasă, mai spune el.

„La prima vedere părea ceva avantajos, atât pentru angajați, care puteau petrece mai mult timp cu familia (chiar dacă aveau laptopul în brațe) cât și pentru angajatori care dintr-o dată și-au dat seama ce economii pot face în privința costurilor cu utilitățile și întreținerea birourilor. Avantajele pe care le-au câștigat angajații prin lucrul de acasă (de exemplu timpul pe care îl petreceau înainte în trafic) s-au transformat rapid în multe ore de muncă peste program, mail-uri fără sfârșit, call-uri și video-call-uri, ceea ce a dus la fenomenul de burnout. Acesta a reprezentat picătură care a trezit și mai mult dorința angajaților de a pune pe primul plan viață personală. Este picătură care i-a determinat pe mulți angajați să-și reseteze prioritățile în viață, să ceară drepturi și libertăți pe care le considerau meritate și chiar să-și “revendice” din trecut numărul de ore pierdute pe drumul spre serviciu și înapoi spre casă, în funcție de nivelul de frustrare acumulat până în prezent” – Adrian Virna.

În plus, distanțarea socială, munca de acasă și preocuparea din ce în ce mai mică a companiilor pentru crearea unei culturi organizaționale sănătoase au dus la „scăderea aparteneței angajaților la identitatea și brandul companiei la care lucrează”.

„Este ca și cum primești un telefon de pe un număr necunoscut și îți lipsește dorința sau curiozitatea de a răspunde” – spune Adrian Virna.

Cum pot patronii să gestioneze trendul

Firmele care se confruntă, totuși, cu acest trend în rândul angajaților lor ar trebui să pornească discuția de la „definerea culturii organizaționale pe care și-o doresc”, spune Adrian Virna.

Astfel, eficiența și performanța ar trebui completate cu „teamwork, comunicare, having fun, viziune, scop, sensul lucrurilor care trebuie făcute”.

Drept urmare, angajatul ar fi motivat să se implice mai mult la locul de muncă.

Totuși, nu există o rețetă pentru combaterea quiet quitting.

Totul pentru că mai sunt și firme care „își asumă în această perioada o relație de mercenariat cu angajații săi, le comunica filosofia actuală”, completează co-fondatorul Aqua Consulting.

„Firmele ar trebui să depindă cât mai puțin de angajați”

Părerile sunt împărțite când vine vorba de ceea ce pot face companiile pentru a combate fenomenul quiet quitting.

Dacă Adrian ne spunea că firmele ar trebui să își reconfigureze organigrama, George Butunoiu, consultant în executive search, spune că ar trebui să depindă cât mai puțin de angajați.

Întrebat ce ar putea face companiile de la noi pentru a ține sub control această nouă modă în rândul angajaților, George Butunoiu a explicat:

„Ceea ce au făcut dintotdeauna sau au visat să facă dar nu aveau instrumentele la îndemână: să depindă cât mai puțin de angajați. Deci marea majoritate a companiilor, cu câteva excepții care depind efectiv de munca fiecărui angajat al lor, ar trebui să facă în așa fel încât să depindă cât mai puțin de angajați, și acuma s-au convins cu vârf și îndesat cât de important este lucrul acesta și cât de benefic, să înlocuiască angajații cu tehnologie, cu IT, cu proceduri mai bune”.

Totodată el susține că firmele ar trebui să vadă angajații ca pe „niște piese de schimb”: „dacă pleacă unul îl înlocuiești cu altcineva în câteva zile și nici nu se simte la nivelul firmei. Acesta este idealul pentru orice companie”.

Quiet Quitting ar fi apărut din cauza internetului, e de părere recrutorul la nivel de executive search.

„Primele semne ale acestui fenomen au apărut odată cu internetul și s-au tot amplificat fiindcă înainte de internet, ca să-ți schimbi jobul, să cauți unul nou, trebuia să te uiți în ziar” – explică el.

În plus, angajații au văzut odată cu explozia de site-uri, forumuri și platforme de recrutare că sunt mult mai multe joburi disponibile pe piață decât credeau ei, ceea ce le oferă o siguranță.

Apoi, o contribuție la quiet quitting a avut-o și pandemia, pentru că le-a permis indirect angajaților să-și ia și câte două joburi. 

„Deci sunt foarte mulți care își iau două joburi sau chiar trei, lucrând de acasă, așa că la un moment dat renunță la unul din ele. Și își dau demisia cu foarte mare ușurință pentru că nu au doar convingerea că își găsesc cu ușurință (n.r. alt job), dar au convingerea că pot găsi alte două surse de venit. Și cu atât mai mult cu cât acum sunt foarte mulți care odată cu lucratul acesta de la distanță, lucrează inclusiv pentru străinătate. Și atunci, după o anumită vreme, când sunt convinși că e o sursă sigură de venit, își dau demisia de la jobul mai vechi” – George Butunoiu.

Quiet Quitting a devenit populară pe TikTok

Zaid Leppelin, un TikToker din SUA, a devenit viral pe rețeaua socială și a strâns peste 489 de mii de vizualizări după ce a explicat ce înseamnă „quiet quitting”.

El spune că trendul nu presupune că îți dai demisia de la job, ci că ai adoptat ideea că nu mergi mai sus sau mai jos de sarcinile de la locul de muncă.

Bifezi toate responsabilitățile de la serviciu, dar nu uiți din vedere că „locul de muncă nu este viața ta”.

În plus, „valoarea ta nu este definită de nivelul de producție”, susține Zaid. 

@zaidleppelin On quiet quitting #workreform ♬ original sound - ruby

Hunter Kaimi, alt user de pe TikTok, spune că a observat că părerile sunt împărțite la capitolul quiet quitting. În timp ce unii consideră că de fapt mișcarea este o scuză pentru a nu munci, alții spun că este despre setarea limitelor.

„Lucrez pe un post cu salariu minim pe economie. Și dacă l-aș întreba pe vreunul dintre colegii mei, care sunt cam de aceeași vârstă cu mine, când își va cumpăra prima casă, probabil va râde de mine. Vor râde pentru că ei nu știu dacă vor putea să-și plătească chiria luna viitoare” – explică el.

Problema nu e că tinerii nu vor să muncească, ci că angajatorilor nu le pasă de ei, mai spune el: „Nu voi muri pentru un job unde (n.r. angajatorului) nu îi pasă de mine ca ființă umană”.

Postarea sa a strâns 1,5 milioane de aprecieri pe TikTok.

@hunterkaimi just my thoughts take it or leave it #quietquitting ♬ original sound - Hunter Kaimi

Pe de altă parte, John Liang a strâns 641,9 mii de aprecieri la videoclipul său despre „demisia silențioasă”.

TikTok-erul arată într-un mod amuzant urmăritorilor săi de pe rețeaua socială cum procedează unii angajatori: îți cer să lucrezi ore suplimentare pe care nu ți le plătesc, spune el.

@johnsfinancetips Quiet quitting #quietquitting #newjob #fintok #moneytok #johnsfiancetips ♬ original sound - John Liang