Pragul cifrei de afaceri anuale pentru comercianţii ce trebuie să permită plata cu cardul ar urma să crească la 50.000 euro - Afaceri - StartupCafe.ro
Raluca Abrihan

Pragul cifrei de afaceri anuale pentru comercianţii ce trebuie să permită plata cu cardul ar urma să crească la 50.000 euro

Thumbnail

Comisia de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a votat modificarea legii cash-back, astfel încât comercianţii ar trebui să permită plata cu cardul doar dacă au o cifră de afaceri anuală de peste 50.000 de euro, nu de 10.000 de euro cât prevede legea actuală.

Modificarea a fost votată în Comisia de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, cameră decizională şi urmează să fie votată în Parlament. Proiectul cere modificarea legii şi în ceea ce priveşte sumele pe care comercianţii trebuie să acorde le acorde în numerar la terminale de plată, de la 200 de lei, în prezent, la 100 de lei, odată cu achiziţia de bunuri a utilizatorilor de carduri.

Unul dintre cei mai mari procesatori de carduri, Mastercard, susţine că această creşterea a pragului la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii cash-back, , în contextul în care doar 17% dintre comercianţii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 şi 100.000 euro pe an, citează News.ro.

73% din totalul comercianţilor autorizaţi - potrivit datelor furnizate de către ANAF - nu vor fi obligaţi să accepte plăţi prin intermediul cardurilor, arată Cosmin Vladimirescu, directorul general al Mastercard România.

”Majorarea cifrei de afaceri anuală la 50.000 de euro va adânci decalajul economic, social şi tehnologic între polii de dezvoltare - cele câteva mari oraşe din România, micul urban şi mediul rural. Utilizatorii de carduri din mediul rural şi din urbanul mic - pensii, beneficii sociale, subvenţii APIA - nu vor putea în continuare să plătească cu cardul la comerciant”, a spus Vladimirescu.

Alte efecte ar putea fi accentuarea economiei gri, creşterea numerarului aflat în circulaţie şi eliminarea sprijinului oferit autorităţilor fiscale, prin trasabilitatea tranzacţiilor. În România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit studiului ”Impactul plăţilor electronice asupra economiei", realizat de PwC la cererea Mastercard.

Totodată, plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste trei ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, şi la jumătate faţă de media din Europa Centrală şi de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată acelaşi studiu.

”România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, faţă de 28,4%, cât avea în 2013 – şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată. Totodată, gradul de colectare a taxelor ca pondere în PIB a fost pentru România, în 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte ţări din UE, în pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situează România pe penultimul loc în UE”, mai susţin oficialii procesatorului de carduri

Parerea ta despre articol
Vizualizari
1423
Conţinut
Adauga comentariu
poza de profil
Sunt de acord că e o tâmpenie. Implementarea de POS-uri trebuie accelerată şi impusă din mai multe motive:
- alinierea la standarde europene
- minimizarea evaziunii fiscale
- modernizarea financiară a ţării.


Atrage clienți noi

Google AdWords Express

Primești 200 de lei bonus pentru promovare online.