Firmele din România au angajat part-time mai puțin în 2017 decât în 2016

Ponderea lucrătorilor part-time în România a scăzut în anul 2017 față de 2016, după majorarea taxării muncii pe fracțiuni de normă. În majoritate, românii cu timp parțial de lucru și-ar dori full-time, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.

În Uniunea Europeană, 43 de milioane de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani erau încadrate în muncă pe contracte part-time, în anul 2017.

Procentual, 6,8% dintre contractele de muncă erau part-time în România, în 2017, mult sub media UE, de 19,4%. Astfel, România s-a situat pe locul al 7-lea din coadă, între cele 28 de state UE, la ponderea contractelor pe timp parțial de lucru.

În 2016, România avea o pondere mai mare a contractelor part-time, 7,4%, în timp ce media UE era la 19,5%.

În România a scăzut și procentul celor care au fost nevoiți să lucreze part-time, fără să-și dorească ei acest lucru. În 2016, 57,8% dintre cei cu contracte part-time erau involuntar în această situație, iar în 2017 ponderea lor a scăzut la 55,8%. Media UE în 2017 era de 26,4%.

Aceste cifre arată că în cea mai mare parte a Uniunii Europene lucrul part-time este mai degrabă o opțiune a angajatului, în timp ce în România angajații din această categorie și-ar dori mai degrabă să fie încadrați pe normă întreagă, dar nu au de ales. Doar în Grecia, Cirpru, Italia și Bulgaria este mai mic decât în România procentul angajaților part-time care chiar au ales această variantă pentru că și-au dorit-o.

Începând cu luna august 2017, prin ordonanța 4/2017, Guvernul a dispus ca, pentru contractele de muncă part-time pentru care venitul brut este mai mic  decât salariul minim pe economie, firmele să plătească la stat contribuțiile la pensii (CAS) și la sănătate (CASS) datorate de angajator la valoarea salariului minim pe economie întreagă.

Apoi, prin OUG 79/2017, Guvernul a mai modificat o dată Codul fiscal și a dispus transferul principalelor contribuții sociale datorate de angajator în sarcina angajatului. De asemenea, prin hotărâre de guvern, de la 1 ianuarie 2018 s-a majorat salariul minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.

Așa s-a ajuns la situația aberantă în care angajați cu contracte part-time, unii dintre ei la școli publice sau la primării, erau nevoiți să vină ei cu bani de acasă să-și acopere contribuțiile sociale, munca aducându-le prejudicii, nu beneficii.

Ulterior, în februarie 2018 , Guvernul a mai dat o ordonanță de urgență, OUG nr. 3/2018, să repare această aberație. Așa s-a stabilit în cele din urmă ca salariații part time să datoreze contribuții sociale la nivelul veniturilor obținute, iar diferența de contribuții până la nivelul salariului minim brut să fie suportată de angajatori în numele angajaților.