Ce spun Mikey Hash, Cuza sau Coțofan despre Directiva europeană a drepturilor de autor. YouTube-ri români vs Directiva Copyright - Afaceri, Colecție Video - StartupCafe.ro
Ovidiu D. Popica

Ce spun Mikey Hash, Cuza sau Coțofan despre Directiva europeană a drepturilor de autor. YouTube-ri români vs Directiva Copyright

Thumbnail

Un grup de youtube-ri români, între care Mikey Hash, Cuza, Coțofan, Alex Coteț, împreună cu specialiști în drepturi de autor au discutat pentru prima dată la o întâlnire organizată la București de reprezentanți Google și YouTube consecințele Directivei europene a drepturilor de autor. Alex Coteț de la Sector 7 și Mikey Hash au explicat de ce nu mai pot încărca pe YouTube conținut popular precum ”Nimic nou” sau ”Doza de Haș”.

Directiva europeană a drepturilor de autor cunoscută și ca Directiva Copyright ar urma să modifice reglementările în materie de proprietate intelectuală cu consecințe în special asupra conținutului încărcat pe Internet.

Directiva Copyright vizează în special materiale video, imagini, texte publicate, date, programe informatice și în general orice conținut publicat pe internet în format digital.

Ce puncte de vedere vezi în materialul video:

  • Bogdan Manolea, APTI, Asociația pentru Tehnologie și Internet

  • Alex Coteț, Director de creație, Sector 7

  • Mihai Alexandru Hash - Mikey Hash, creator de conținut

  • Sebastian Coțofană - Coțofan, Poliția Muzicii

  • Iulian Adrian Popescu - Cuza, Noaptea Târziu

  • Alexandru Badan, CEO, LooLoo Kids

  • Magdalena Popescu, avocat specializat în proprietate intelectuală

Citește în articol transcrierea unor fragmente dintr-o dezbatere care a durat 2 ore.

Unde s-a împotmolit Directiva europeană a drepturilor de autor

O ultimă etapă de negocieri în Consiliul European, înaintea rundei finale de discuții în Parlamentul European, ar fi trebuit să se încheie pe 21 ianuarie 2019.

Romania, care prezidează Consiliul a încercat să propună pentru Directiva drepturilor de autor o variantă de negocieri – în special în ce privește cele mai disputate articole – Articolul 11, așa-numita taxa pe link și Articolul 13, filtrarea obligatorie și anticipată de conținut pentru platforme - respinsă însă categoric de ambele tabere care caută să-și impună punctul de vedere în reglementare.

Julia Reda, europarlamentar german care se opune propunerilor din versiunea Comisiei a relatat pe blog-ul sau cum s-au poziționat țările membre:

”Un total de 11 țări au votat împotriva textului de compromis propus de președinția română a Consiliului la începutul acestei săptămâni: Germania, Belgia, Olanda, Finlanda și Slovenia, care s-au opus deja unei versiuni anterioare a directivei, precum și Italia, Polonia, Croația, Luxemburg și Portugalia.

Cu excepția Portugaliei și a Croației, toate aceste guverne sunt cunoscute pentru opoziția față de Articolul 11 sau, respectiv, Articolul 13 despre care consideră că protejează insuficient drepturile utilizatorilor.

În același timp, anumite grupuri ai unor deținători de drepturi de autor, care ar trebui să beneficieze de directivă,  au întors și ele spatele Articolului 13. (n.r. - sublinierile aparțin redacției)”.

Europarlamentarul – reprezentant al Partidului Piraților din Parlamentul European, adaugă că România va avea șansa să încerce obținerea unei majorități cu un nou text, dar ”cu opoziție crescândă pe ambele părți ale dezbaterii, aceasta va fi într-adevăr o sarcină dificilă”.

Oponenții Directivei europene a drepturilor de autor, în forma propusă inițial de comisie, nu se pot bucura încă; impasul negocierilor nu înseamnă victoria lor, nici măcar parțială ci, deocamdată, doar o amânare a disputei.

Statele europene nu au căzut de acord, de pildă, dacă IMM-urile vor fi sau nu exceptate de la noile reguli stabilite prin Articolul 13.  

Un alt punct nevralgic privește chiar marile platforme de conținut precum Google, Facebook sau de programe informatice precum GitHub: în ce măsură obligațiilor lor vor fi proporționale cu mărimea acestora și cu volumul de material încărcat pe aceste platforme.

Tot în discuții a rămas și soarta conținutului generat de utilizatori, mai ales parodiile, citatele preluate în scop satiric din materiale cu drepturi de autor, meme-urile, pamfletele, adică acel tip de conținut la care țin cel mai mult apărătorii dreptului la liberă exprimare. Vor fi sau nu exceptate acestea?

Următoarea etapă importantă, și ultima, în traseul directivei ar urma să fie votul final al Parlamentului European, programat pe final de martie început de aprilie adică în plină perioadă electorală pentru alegerea unui nou parlament  (23-26 martie 2019).

Bogdan Manolea, director APTI a explicat care sunt punctele nevralgice:

”Directiva își propune să aducă o reformă a drepturilor de autor ca să avem un spațiu unic digital. Practic, însă, nu face asta.

Sunt trei zone unde apar probleme:

  • Prima se numește text and data mining. Ar urma să ai la dispoziție o bază de date și, ca cercetător, ar trebui să ai posibilitatea, prin metode automatizate, să iei informații din acea bază de date. Propunerea comisiei, pe subiectul acesta este să poată face acest lucru doar cei care fac cercetare științifică, adică o excepție.

  • Al doilea subiect este, ceea ce s-a numit în spațiul public, taxa pe link. În practică s-a transpus într-o prevedere prin care s-ar crea un nou drept asociat dreptului de autor și prin care s-a spus că, dacă vrei să preiei link și un snippet (n.r. - un modul vizual cu titlu, descriere și eventual o imagine, cum e cazul Google News, de exemplu) trebuie să plătești către publisher, către editorul de presă. Practic, noi punem conținut de tip link și text oriunde: pe Facebook, pe LinkedIn, pe Twitter, pe Reddit, pe Twich, pe ce vreți voi.

  • A treia problemă, din Articolul 13, se referă la ceea ce s-a numit mai simplu un filtru de cenzură pe care găzduitorul de conținut protejat de drepturi de autor va fi obligat să îl aibă, înainte ca utilizatorul să poată încărca ceva pe platforma respectivă. Poate să fie YouTube, dar poate să fie și WordPress, poate să fie și GitHub - pentru conținutul numit programe de calculator, poate să fie Vimeo, Twitch, Flickr, WeTransfer... Exemplele sunt foarte multe și din foarte multe domenii.”

Alex Coteț, Director de creație, Sector 7

  • ”În mintea noastră nu mai este un drept demult, (n.r. - dreptul de autor), de când ne-am apucat. Când te-ai apucat, te-ai apucat ”for fun”. Dar, în momentul în care te gândești la monetizare, cum se gândesc niște băieți bâtrâni cu ziare, da, devine un drept.

  • Nouă ni se încalcă și încălcăm dreptul, cu fiecare conținut pe care îl facem, care e preluat de o televiziune sau care e preluat de un ziar. Noi, nu ne supărăm! N-avem nici o problemă să ne luăm materiale unul altuia și să facem content pentru că în mintea noastră nu mai există acest drept, este un bun comun.

  • De aia mulți dintre noi nu au stat să se gândească: ”Băi, ia stați puțin, ce se întâmplă cu articolul ăsta?! Pentru că banii, nu de acolo vin…

  • Când vom putea monetiza fiecare bucată de conținut, clar, toată lumea o să își facă temele, o să își facă un SRL, o casă de producție…”

Mihai Alexandru Hash - Mikey Hash, creator de conținut

  • Dacă mai ții minte, făceam o emisiune, la un moment dat, se numea ”Doza de Haș”. Unul dintre motivele pentru care nu o mai fac este că, prin formatul emisiunii, eu foloseam conținut care nu îmi aparținea; dar trebuia să folosesc conținutul respectiv ca să vorbesc despre el. Și ca să vorbesc despre un clip amuzant, să îl comentez, trebuie să ți-l arăt!

  • Și YouTube, permanent, îmi dădea copyright strike-uri sau claim-uri (n.r - avertismente privind drepturile de autor) sau mi-l dădea jos, sau îmi ștergea tot sunetul sau îmi punea tot felul de astfel de bariere, astfel încât eu nu mai puteam, efectiv, să mai creez emisiunea asta. Adică, munceam o săptămâna la ea și mă trezeam că mi-o dădea jos pentru o chestie care era undeva, pe acolo…

  • (...)Nu colectam drepturi de autor și, mai mult, banii pe care i-ar fi generat se duceau la cei care mi-au dat claim pe drepturi de autor. Adică nu mergeau la mine, mergeau la ei. Ceea ce nu mă deranjează neapărat, însă acestea erau niște bariere care mă împiedicau pe mine, să fac contentul ăsta.

  • Sistemul actual a creat o piață speculativă în care sunt companii care, efectiv, cumpără clipuri. Dacă tu ai făcut un clip în care pisica mănâncă un ghemotoc de hârtie, îl filmezi, îl pui pe YouTube, te sună ViralHog și spune: ”Cât vrei pe clip-ul respectiv?” Ți-l cumpără, cumpără drepturile și dacă Alex vine și-l pune într-un clip de-al lui, ViralHog deține drepturile și-i dă jos clipul.

  • Dacă acum este așa - și spunem, ”Ok, internetul e cât de cât liber” -, dacă trece articolul ăsta, în forma lui actuală, imaginați-vă care vor fi consecințele!

Sebastian Coțofană, Poliția Muzicii

  • Eu înțeleg că, odată cu articolul ăsta (n.r. - articolul 13 din Directiva Copyright), nici măcar nu vom mai putea urca pe YouTube diverse chestii, da? Deci, dacă înainte erau detectate, acum nu mai urcăm deloc, nu?

  • Eu, de exemplu, nu trăiesc numai din monetizarea de pe Youtube. Și atunci, eu, sincer, aș zice: ”Bine, luați-mi voi toți banii dar să am contentul acolo că mie îmi vin colaborările mele, cu firme, pe lângă. Dar dacă nu mă mai lasă să urc deloc, atunci e nasol!

Alex Coteț, Director de creație, Sector 7

  • ”Îți schimbi formatul...noi avem două tipuri de formate: sketch-uri care ne costă 1000 și ceva de euro, un clipuleț de 3 minute și  ”Nimic nou” care costă zero lei dar reinterpretează conținut. N-o să mai pot să urc ”Nimic nou” - de aia ne-am și lăsat să îl mai facem -, o să îl dau la o parte, și din paid subscription, abia aștept, o să știu: ”Băieți, câți sunteți abonați? Atâția! Am nevoie de un funnel (n.r - un traseu de conversie). 5% dintre voi să îmi dea un dolar!

  • Dar asta o să mă facă să ies și din YouTube, poate, la un moment dat., să mă duc pe Medium, pe Twitch sau altă platformă….

Alexandru Badan, CEO, LooLoo Kids

  • Compania noastră a fost înființată pe YouTube dar, spre comparație cu vloggeri, noi nu utilizăm conținut piratat. Pentru tot conținutul nostru avem contract la fiecare bucată de animație, audio. Legislația actuală (n.r.- forma aflată încă în dezbatere) modifică un lucru esențial: practic, YouTube va fi responsabil pe ceea ce se încarcă.

  • Stau și mă gândesc ce ar fi însemnat acum 6 ani, când am pornit, să ne ceară contract: pe audio, pe video, pe interpretare...La o animație noi avem în spate 6-7 contracte.

  • Am lansat canalul în 2012 dar firma s-a înființat în 2014, deci până atunci nu existau nici un fel de contracte, erau acorduri verbale. Acum partea de arhivare a contractelor are suprafața acestei mese (n.r. - masa din sală dezbaterii, la care stăteau invitații).

  • Este foarte important pentru noi, de fapt pentru toată lumea, ca firme ca ale noastre să existe și în viitor, să poată fi înființate, pentru că altfel, practic, li se blochează accesul.

Magdalena Popescu, avocat specializat în proprietate intelectuală

  • Drepturile de autor și drepturile conexe, sui generis, asupra bazelor de date deja există în legislație. Practic, ce se discută acum sunt niște variațiuni ale drepturilor patrimoniale deja existente.

  • Practic, din drepturile de autor conexe și dreptul sui generis ai drepturi morale - ”Da, tu ești autor și recunosc, tu ai făcut primul chestia asta” - și dreptul patrimonial, adică: să reproduci, să distribui să comunici public…

  • Toate chestiile astea sunt niște elemente ale drepturilor de autor și, acum, înțeleg că ceea ce dezbatem este o extindere a modului în care aceste drepturi se exercită, apropo de punerea la dispoziția publicului, și ce mijloace, instrumente suplimentare vor fi puse la dispoziție ca să fie protejate, fără a crea ceva ce nu există. Interdicția există și astăzi în lege. Teoretic ar trebui să se aplice.

Dar, de mâine (n.r. - de fapt, după ce directiva va intra în vigoare, dacă va rămâne în forma propusă) acea interdicție va avea la dispoziție un instrument extrem de puternic. În loc să fie geamul deschis și tu n-ai voie să intri la mine în casă, o să fie geamul închis și cu zăbrele. 

Citește mai multe despre directiva europeana a drepturilor de autor:

Cum vor arăta căutările pe Google dacă va intra în vigoare legea europeană a copyright-ului

Legea care sperie internetul va ierta startup-urile: Reforma drepturilor de autor

După GDPR, o nouă lege europeană privind drepturile de autor amenință internetul așa cum îl știm astăzi

Vizualizari
2631
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu