Metode de înșelătorii cu crypto și pseudo-acțiuni „Hidroelectrica” (avetizare Poliția Română)

Tot mai mulți români dornici de a se îmbogăți se lasă păcăliți de escroci care îi ademenesc să le trasfere bani online pentru două tipuri de active fictive, care fac trimitere la anumite oportunități de investiții ce au devenit populare în ultima vreme: criptomonedele, precum și acțiunile la compania de stat Hidroelectrica, listată recent pe Bursa de la București.

Victimele au depus sesizări la poliție, privind indivizi sau entități necinstite care promit investitorilor potențiali „oportunități de investiții extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înșelătoare”, a informat Poliția Română, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro.

„Investment frauds”, cum se numesc în practica polițienească, „reprezintă scheme diversificate și pot include tranzacții cu acțiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive”.

Cum s-au derulat înșelăciunile cu crypto

Polițiștii au constatat că persoanele vătămate ar fi accesat, pe diferite rețele de socializare, postări ce conțineau reclame cu privire la servicii de investiții financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziție în acele reclame.

În continuare, ar fi fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizau numere de telefon atât românești, cât și din Marea Britanie.

Escrocii, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiții online. Investițiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiția constă în achiziționarea de criptomonede și transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către escroci.

Sumele respective apar apoi în contul victimei deschis pe acele platforme de investiții.

În multe situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicații tip remote desktop (control de la distanță), prin care aceștia capătă control total al acelor dispozitive.

Astfel, fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.

Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (criptomonedă) deoarece se creează aparența că investițiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro „investiți” în astfel de scheme frauduloase.

În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte și scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanții transferuri, amenzi etc.

În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacționare cyptomonede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.

Credite și acțiuni H2O fictive

O metodă de fraudare, frecvent întâlnită în situația în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive și la datele bancare, este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate și sustragerea banilor, atrage ateția Poliția Română.

Alte modalități de inducere în eroare a potențialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunțuri, în general pe rețele de socializare, în care se folosesc imaginile unor companii cunoscute, listate la bursă, cu promisiunea unor câștiguri imediate foarte mari, prin „cumpărarea de acțiuni” care vor „genera dividende” de zeci de mii de lei „direct pe cardul” utilizatorilor.

Poliția își ilustrează avertisementul cu un screenshot de la o postare pe rețelele sociale în care oamenilor li se promit 10 acțiuni la Hidroelectrica la un preț de 1.200 de lei, care ar aduce cumpărătorului „dividende lunare de 8.000 de lei”. Escrocii se folosesc astfel de notorietatea companiei de stat Hidroelectrica, a cărei listare pe Bursa de Valori București, din iulie 2023, s-a bucurat, într-adevăr, de succes și entuziasm din partea investitorilor pe BVB.

În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri malițioase, cu ajutorul cărora încearcă să obțină date personale și financiare de la utilizatori.

Foto: Poliția Română

Cum detectezi o înșelăciune cu investiții online - lista semnelor generale identificate de Poliție:

1. Promisiunea de îmbogățire rapidă: Fraudele cu investiții adesea încep cu promisiuni tentante de profituri rapide și sigure. Promotorii fraudelor încearcă să atragă „investitori” folosind limbaj tentant, cum ar fi „dublați-vă investiția într-o săptămână” sau „profituri garantate”;
2. Ușurința cu care se renunță la sumele de bani: persoanele vătămate sunt convinse să transfere sume, uneori foarte mari, de bani/cryptomonede de către entități/persoane necunoscute, atât în faza incipientă, cât și ulterior;
3. Cedarea controlului: Persoanele vătămate renunță cu ușurință, din cauza dorinței de îmbogățire rapidă și pe fondul lipsei de cunoștințe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite;
4. Nivel înalt de resurse tehnice pentru atacatori: De obicei, atacatorii dovedesc abilități sporite de utilizare a resurselor tehnice disponibile: numere de telefon multiple, caller ID spoofing (falsificarea identității apelantului), platforme false găzduite în afara Europei, anonimizarea tranzacțiilor cu crypto-monede etc.;
5. Presiune asupra investitorilor: De multe ori, promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive de „publicitate” a „investițiilor”, pentru a determina utilizatorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care „dispar rapid”. În acest mod încearcă să evite verificări amănunțite, care ar putea conduce la edificarea persoanelor vătămate cu privire la schema frauduloasă.
6. Atenție! În mod frecvent, fraudele cu investiții se caracterizează printr-o serie  informații limitate sau contradictorii despre investiții. Investitorii nu au acces la informațiile de bază, cum ar fi locația fizică a companiei sau strategiile de investiții, dar nu lipsesc promisiunile unor câștiguri exagerate.

9 recomandări de la Poliției, să nu pici în plasa escrocilor:

1. Educație financiară: Cea mai eficientă modalitate de a vă proteja împotriva investment frauds este să vă educați permanent în domeniul investițiilor. Înțelegeți ce înseamnă o investiție sigură, cum să recunoașteți semnele de avertizare ale unei fraude și să fiți sceptici înainte de a investi bani.
2. Educație digitală: marea majoritate a atacurilor informatice pot fi prevenite prin măsuri elementare de igienă cibernetică – parole puternice, atenție sporită la link-uri/atașamente provenite din surse necunoscute, nedivulgarea datelor personale, autentificare multi-factor.
3.  Verificați cu atenție firma/platforma prin intermediul căreia urmează să vă plasați investițiile: Orice firmă sau individ care oferă servicii de investiții trebuie să fie licențiat și autorizat. Verificați întotdeauna background-ul unei companii și asigurați-vă că au licența adecvată. Vă recomandăm să vizitați și site-ul.
4.  Atenție la promisiunile nerealiste: Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, este mai mult decât posibil să fie o fraudă. Păstrați un simț critic și nu vă lăsați înșelați de promisiuni nerealiste de profituri. Fiți sceptici față de promisiunile de câștiguri imense și rapide, dar și față de anunțuri care se prezintă ca oferte pe termen limitat. Investițiile financiare presupun riscuri și nicio entitate autorizată nu poate garanta profituri!
5. Nu oferiți informații personale sau financiare altor părți decât celor autorizate. Cumpărarea de acțiuni nu poate fi realizată decât printr-un intermediar autorizat și acesta nu solicită plăți sau date personale prin intermediul unei pagini de internet.
6. Cerere de informații scrise: Solicitați întotdeauna informații scrise, cum ar fi prospectele de investiții, detaliile companiei sau orice alt document relevant. Citiți cu atenție aceste documente și asigurați-vă că înțelegeți toate aspectele implicate.
7. Consultați un expert financiar terț: Dacă sunteți nesigur cu privire la o oportunitate de investiții, consultați un expert financiar independent. Aceștia vă pot oferi sfaturi și pot evalua legitimitatea investiției.
8. Nu cedați presiunii de transfer de bani: Promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive pentru a determina investitorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care „dispar rapid”.
9. Raportați fraudele: Dacă sunteți victima unei fraude cu investiții sau suspectați că cineva vă încearcă să vă înșele, raportați situația autorităților financiare și poliției.

„În concluzie, fraudele cu investiții reprezintă o amenințare crescută în era digitală. Cu toate acestea, educația, cercetarea și atenția la detalii pot ajuta la prevenirea acestor fraude și protejarea economiilor personale. Fiți vigilent și nu luați decizii pripite când vine vorba de investițiile online. Prudența este cheia pentru a vă proteja de investment frauds” - concluzionează Poliția.

O resursă importantă de documentare în ceea ce privește investițiile legitime este site-ul Autorității de Supraveghere Financiară, crede Poliția Română. Aici puteți găsi informații actualizate referitoare la legislație și autorizare, dar și o secțiune de alerte și informări despre platforme neautorizate să presteze servicii și activități de investiții Autoritatea de Supraveghere Financiară - Alerte investitori - Informări (asfromania.ro).