VIDEO. Iancu Guda, De ce eșuează companiile. Trei lucruri care fac diferența în antreprenoriat: viziunea, ideea, strategia - Afaceri - StartupCafe.ro
Ovidiu D. Popica

VIDEO. Iancu Guda, De ce eșuează companiile. Trei lucruri care fac diferența în antreprenoriat: viziunea, ideea, strategia

Thumbnail

Jumătate din cele 100.000 de companii înființate în 2017 se vor închide sau vor da faliment în următorii 5 ani este predicția analistului financiar Iancu Guda.  O analiză complexă a ultimilor 10 ani din viața financiară a companiilor românești arată că 2 companii din 1000, nou înfiițate acum 10 ani, au reușit să supraviețuiască și să ajungă la afaceri de 1 milion de euro. E bine sau rău că lucrurile stau așa? ”Pentru mine e o oportunitate”, spune Iancu Guda care îndeamnă antreprenorii la documentare atentă și la prudență.       

Specialist în analiza de risc a companiilor și în finanțele afacerilor, Iancu Guda a răspuns recent, într-o întâlnire online organizată de Startupcafe.ro la întrebări pe tema cauzelor care duc la falimentul unor afaceri. După întâlnirea online, am discutat despre cele mai des întîlnite greșeli pe care le fac antreprenorii înainte de a provoca falimentul propriilor firme.

Ce afli din interviul video cu Iancu Guda:

  • Cele mai importante trei greșeli care îți duc firma în faliment

  • Trei lucruri importante care fac diferența în antreprenoriat

  • De ce lipsa banilor nu e un motiv să nu reușești în afaceri

  • E 2018 un an bun să începi afaceri?

  • Ce oportunități ai în perioade de criză

 

Startupcafe.ro: Aș începe discuția chiar de la titlul cărții pe care ai publicat-o recent, „De ce eșuează companiile”. Avem deja niște modele de eșec, de faliment?

Iancu Guda: Da, sunt observabile, dacă te uiți în timp, la evoluția companiilor insolvente. În ultimii zece ani, deci între 2006-2016, cam 200.000 de companii au intrat în insolvență și jumătate de ele – 100.000 – au depus situații financiare.

Practic, m-am uitat la evoluția acestor companii, 100.000 de companii cu  situații financiare – 5 ani înainte să intre în insolvență. Am observat pattern-uri, greșeli comune, care le induc intrarea în incapacitatea de plată.

Cea mai des întâlnită greșeală: modul în care este utilizat creditul comercial pentru investiții pe termen lung

Startupcafe.ro: Care ar fi primele trei, pentru că în carte inventariezi zece. Să ne oprim la primele trei cele mai importante și mai dureroase.

Iancu Guda: După frecvență, cea mai des întâlnită greșeală este utilizarea creditului comercial pentru investiții pe termen lung. Pe scurt: se plătesc furnizorii mai târziu decât durata de rotație a stocului și de colectare a creanțelor.

Într-adevăr, pe termen scurt obții bani, dar nu sunt banii tăi și dacă nu te duci unde trebuie cu aceste resurse financiare ieftine și multe, s-ar putea să ai o problemă cu achitarea facturilor la scadență.

În esență, 7 din 10 companii insolvente și-au plătit furnizorii mai târziu și 60% dintre acestea s-au dus către investiții pe termen lung, doar jumătate generând profit și venituri mai mari. Astfel, nu au putut să obțină acele profituri mai mari, să le încaseze, să se întoarcă la furnizori să plătească, ceea ce evidnet i-a dus către incapacitatea de plată.

A doua greșeală modul în care gestionezi investițiile

O altă problemă foarte des întâlnită este legată de managementul proiectului de investiții. Atunci când s-au gândit, fie la înființarea unei companii, fie la expansiunea celei curente, nu au calculat corect trei variabile foarte importante:

  • cât investesc (de multe ori s-au oprit doar la costul utilajului, dar trebuie să aibă în vedere și stocul, materia primă, creanțele de încasat și furnizorii, care s-ar putea să nu îți ofere limita de credit),
  • apoi au fost foarte încrezători pe evoluția veniturilor viitoare, care sunt incerte din cauza dinamismului pieței;
  • de asemenea, nu considerat scenarii de stres pentru costuri – de la salarii, modificări de taxe, evoluția materiei prime sau utilități, cheltuieli administrative – ceea ce practic i-a dus în situația în care au investit mai mult decât anticipau pentru a genera niște profituri viitoare mai mici decât anticipau.

Punând peste aceasta și costul de finanțare de la bănci cu fluctuația dobânzilor sau de la acționari, practic au ajuns în situația în care greșeala a constat în următoarea situație: au atras bani mai scumpi ca efort decât randamentul obținut din acele investiții.

Și atunci când efectul, randamentul sunt sub efort, implicit, nu-i o problemă decât de timp până când intri în incapacitatea de plată.

A treia greșeală: distribui agresiv dividende

Și o a treia care s-a întâmplat în ultimii ani, începând cu 2014 și foarte mult în 2016 este politica dividendelor, respectiv din ce în ce mai agresivă. Una din trei companii insolvente au ajuns în această situație, în condițiile în care și-au plătit un dividend cu trei ani înainte să intre în insolvență. Spun eu în capitolul 9, dedicat acestei greșeli, săracul om bogat.

Desigur, o companie trebuie să ajungă la punctul în care la maturitate remunerează acționarii pentru riscul asumat, prin distribuirea de dividende, dar să nu vulnerabilizeze firma.

Pe scurt:

  • plătește-ți furnizorii la timp,
  • achită-ți salariile la timp, dobânzile la bănci, taxele către stat
  • mai lasă și un numerar de 10% pe termen scurt în trezorerie, ca și buffer, pentru a face față unor șocuri pe termen scurt.
  • și mai este important un aspect – investește în ritm cel puțin cu piața. S-ar putea ca tu, dacă îți plătești dividende, concurența ta să nu facă acest lucru, să reinvestească, să devină mai competitivă și atunci ia fața. Fii atent la aceste lucruri.

După ce acoperi aceste nevoi operaționale, financiare și investiționale ale companiei, da, ce îți rămâne poți distribui relaxat către dividende.

Din păcate, mulți acționari nu au fost conștienți de aceste lucruri și după ce au plătit dividende, și-au vulnerabilizat compania, imunitatea a scăzut. Din păcate, cadrul fiscal și reglementările de natură juridică sau fiscală sunt aduse peste noapte într-un termen foarte scurt, companiile nu au timp să se pregătească și își arată vulnerabilitatea, și atunci intră în insolvență.

Trei lucruri care fac diferența în antreprenoriat: viziunea, ideea, strategia

Startupcafe.ro: Am pregătit un sondaj. I-am invitat pe antreprenori să spună cum văd ei cauzele pentru care anumite companii intră în insolvență. Am zis așa: lipsa banilor, lipsa de viziunea a fondatorile, nepriceperea acționarilor, am vorbit și despre lipsa personalului calificat, ghinionul în afaceri sau lucruri care țin de stat. Ce ai alege din asta, pentru că din sondajul pe care l-am publicat, sunt două lucruri care mai degrabă țin de antreprenori decât de alte lucruri.

Iancu Guda: În mod normal un antreprenor suficient de curajos, care se uită în oglindă și își recunoaște greșelile, ar trebui să conștinentizeze că viziunea, strategia, ideea, educația antreprenorului și managementului sunt, de fapt, probleme de fond.

Restul sunt provocări, într-adevăr. Evident că dacă statul vine din scurt și schimbă taxele, cum au și intenționat anul trecut în vară, să impoziteze în funcție de venit companiile, unele n-ar fi putut supraviețui. Poți să spui că, pentru acel exemplu punctual, este statul de vină.

Dar, cu excepția acestor situații, în mod normal, cred că viziunea, ideea, strategia, educația antreprenorilor sunt cele ce duc la intrarea în insolvență.

Votează și tu la sondajul StartupCafe.ro

 

Startupcafe.ro: Lipsa banilor – mulți spun: N-am bani să încep, n-am bani să dezvolt, n-am bani să rezist.

Iancu Guda: Nu sunt de acord. Am calculat, în ultimii zece ani, randamentul investițiilor în funcție de costul banilor – dobânzile pentru credite nou contractate – și dificultatea de acces. Am ajuns la concluzia că cele mai bune investiții s-au realizat când banii s-au obținut cel mai greu și au costat cel mai mult.

Startupcafe.ro: Ciudat.

Iancu Guda: Și mie mi s-a părut. Apoi am explicat că este un comportament mult mai atent la investiții, pentru că obțin bani mai greu și sunt foarte scumpi, mă gândesc de zece ori înainte în ce investesc.

Și mai este și efectul de bază. Când banii se obțin greu și sunt scumpi,  sunt puțini care investesc, și atunci nu am efect de turmă. Când banii se obțin ușor și sunt ieftini, mulți investesc. Deci am supraofertă, supraconcurență și mai apare și lejeritatea antreprenorului, a managementului, de utilizare a banilor.

Practic, nu sunt suficient de atenți la investițiile pe care le fac pentru că, până la urmă, nu sunt banii noștri, sunt banii altora, i-am obținut ușor, dobânzile sunt mici, facem bani cu banii altora. Când sunt banii tăi sau când obțin bani de la un terț, un partener sau o bancă greu și cu dobândă mare, investițiile dovedesc un randament foarte bun.

Astăzi, dacă ai un proiect foarte bun, o idee excelentă, o viziune și arăți că ai educație financiară și nu ești confortabil la a te limita doar la informațiile pe care le înțelegi – apare acest efect de confort, folosesc doar datele disponibile mie sau pe care le înțeleg – și te documentezi, faci o cercetare de piață, vezi ce face concurența, vezi trendurile, orice finanțator va observa acest lucru și vei căpăta încredere.

”Suntem țara cu cei mai puțini antreprenori la mia de locuitori”

Startupcafe.ro: Cum ți se pare ecosistemul start-up-urilor? La un moment dat, în carte, folosești o sintagmă care m-a frapat: „realitatea tragică este că foarte puține start-up-uri ajung să reziste mai mulți ani, mai mult de 5”.

Iancu Guda: Da. Este o tragedie din acest punct de vedere. Un ecosistem startup fragil, vulnerabil.. puține ajung la maturitate cu rezultate financiare bune.

Mai exact, din 1.000 de companii nou înființate, și am mers în perioada 2005-2010, relevantă pentru că ea acoperă doi ani jumătate înainte de criză și doi ani post și în timpul crizei. Deci, din 1.000 de companii nou înființate, m-am uitat câte au rămas în funcțiune.

După 5 ani de activitate au ajuns să aibă venituri mai mare 1 milion de euro, o situație financiară bună, bilanț competitiv, companii românești și prima firmă, deci nu a opta dintr-un grup de șapte: doar două.

Rata de succes... cu adevărat de succes inspirațional... „Dom’le, cum ai reușit după 5 ani, un milion de euro?” e o întrebare pe care nu o adresezi în România sau în Sicilia. Eu o să o adresez în a doua carte, ”Cum faci primul milion, 10 idei de succes.”

Startupcafe.ro: Nu vorbim de unicorni aici, de miliard, pentru că pare de pe altă lume.

Iancu Guda: Până la urmă, vorbim de 5 ani. Dacă e o idee foarte bună poți ajunge pentru că în România, antreprenoriatul e modest, concurența e scăzută. Da, ai polarizare, ai câțiva jucători, multinaționale puternice, dar poți găsi nișa ta. Să nu uităm că suntem țara cu cele mai puține companii la 1.000 de locuitori: 19.

Startupcafe.ro: Asta poate să fie descurajant. Când mă uit și spun: din 1.000 de companii, două, după 5 ani, au reușit să facă o cifră de afaceri de un milion. Presupunând că ar avea o rată de profit de 10-15%, 100-150.000 euro pe an, adică ar fi 10-15.000 de euro pe lună. Nu e foarte mult. Start-up-urile sunt și ele firave.

Iancu Guda: Într-adevăr, mai ales la început, în perioada embrionară. Eu văd oportunitatea. La o conferință vorbeam despre aceste cifre, evoluții, statistici, și cineva spunea: ”Putem sintetiza speech-ul dvs. de jumătate de oră cu aceste grafice, zeci de slide-uri într-un singur cuvânt”. ”Care ar fi acesta?” „Fugiți!” E atât de mică rata de succes, haideți să emigrăm în masă. Eu am spus: ”Ok, răspund provocării printr-un alt cuvânt, și anume: Rămâneți!”.

Foarte curios m-a întrebat de ce. Păi, pentru mine, e o oportunitate. Dacă mă duc în Cehia și întreb 1.000 de oameni în Praga câți au afaceri, în medie 145 o să îmi răspundă că sunt antreprenori. În România, doar 19. Deci, am concurență mică, rata de succes  a companiilor nou înființate este scăzută, ceea ce înseamnă pentru mine o oportunitate să fac diferența.

Într-adevăr, aceste cifre reflectă și o dificultate: un cadru fiscal neprietenos, impredictibil, corupția sau economia subterană care creează o concurență neloială, alții reușesc pentru că plătesc la negru și eu nu pot să fiu competitiv sau că au relații, lipsa de educație a oamenilor în general, așteptările pe termen scurt, deci lipsa de viziune pe termen lung.

Dar dacă nu suferi de aceste de bias-uri, ai o educație financiară și poți să faci diferența, vezi pe termen lung și nu cazi pradă tentației de a merge către zona subterană și reușești să fii competitiv prin calitate, prin produs, eu cred că în România este o oportunitate faptul că penetrarea antreprenoriatului este atât de scăzută.

Startupcafe.ro: E 2018 un an bun să începi afaceri, să fii start-up în România?

Iancu Guda: Mă uit, în general, în funcție de ciclul economic. Momentul este foarte important. Acesta poate fi fie într-o perioadă de expansiune, fie într-o perioadă de maturitate, decelerare, fie într-o perioadă de recesiune, fie într-o perioadă de minim, urmată din nou de expansiune. Acestea sunt ciclurile economice și economia va fluctua astfel întotdeauna, pentru că așa este mersul natural al business-ului.

Momentul oportun este cel din mimin, iar 2018 nu mi se pare că este unul de minim. Dimpotrivă, vine după un an de maxim, 2017, în care economia a crescut mult peste potențial - 7% -, față de un nivel de potențial de 3-3,5 și deja decelerează.

Consensul economiștilor plasează creșteterea economică între  4 și 5% pentru anul curent, politica monetară vine să restricționeze prin creșterea dobânzilor. Restricționarea accesului la finanțare – semne foarte clare că deja ne apropiem de maturitate și decelerare, după care, pe ciclu ce avem? Recesiune.

În general, afacerile care s-au înființat în perioadă de expansiune sau maturitate au investit într-un moment în care activele au fost scumpe – astăzi să cumperi utilaje, un teren, să construiești ceva este foarte scump – și ce a urmat? Scădere.

65% din companiile înființate în 2007-2008 nu mai sunt în funcțiune astăzi. A fost efectul de turmă. Aproape 100.000 de companii nou înființate doar în 2008. În 2017 avem din nou 100.000, după minime înregistrate de 50.000, 60.000 în anii anteriori.

Eu consider că în 2017, cel puțin, am avut un efect de turmă, foarte multe companii s-au înființat pentru că a fost facil, banii s-au obținut din ce în ce mai ușor, dobânzile au fost scăzute, cererea a fost în creștere, destul de multă exuberanță, optimism și am ajuns din nou la 100.000 de companii, nivel similar cu cel din 2007.

Startupcafe.ro: Poate sunt mai sănătoase acestea decât celelalte...

Iancu Guda: Rămâne de văzut. Dacă s-au făcut pe aceleași fundamente, oportuniste pe termen scurt, fără o viziune foarte clară, fără o idee competitivă și un produs calitativ, dacă vom avea – și este din ce în ce mai probabil  să vedem o nouă etapă de ajustare, de recesiune în următorii doi-trei ani, statistic vorbind, cel puțin jumătate din aceste companii nou înființate în 2017 nu vor mai fi în funcțiune în 2022-2023.

 

Despre invitat:

Iancu Guda este președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și autorul recentei cărți ”De ce eșuează companiile. 10 greșeli și 100 de soluții”, apărută în 2018, la editura Publica.

Este membru al echipei de conducere Coface Romania și director general al Coface Credit Management Services. Are peste 12 ani de experiență în managementul riscului de credit și este lector asociat la Institutul Bancar Român unde predă cursuri de analiză financiară avansată și finanțe corporative. 

 

Iancu Guda - De ce eșuează companiile

Cumpără cartea specialistului Iancu Guda de pe GiftBooks.ro

”De ce eșuează companiile? 10 greșeli și 100 de soluții” documentează cele mai comune 10 greșeli ale companiilor active din Romania, care au intrat în insolvența în ultimii 10 ani.

Într-un limbaj simplu și pe înțelesul tuturor, autorul oferă 10 răspunsuri practice la întrebarea „de ce eșueaza companiile?” și 100 de soluții pragmatice pentru rezolvarea acestora.

Recomandările de la finalul fiecarui capitol devin un ghid de bune practici pentru dezvoltarea sănătoasă a propriei companii sau pentru monitorizarea consultativă a partenerilor de afaceri.

Parerea ta despre articol
Vizualizari
2117
Conţinut
Adauga comentariu

Atrage clienți noi

Google AdWords Express

Primești 200 de lei bonus pentru promovare online.