Claudiu Zamfir

HoReCa România în pandemie: vânzări în scădere cu 39%, autorizații lipsă

Thumbnail

Un studiu realizat asupta restaurantelor, pensiunilor și altor firme românești din sectorul HoReCa oferă posibile explicații ale slabei participări la schema de despăgubiri de 500 de milioane de euro derulată de Guvern.

Afacerile din acest domeniu au suferit, într-adevăr, scăderi mari de activitate în anul 2020, când pandemia COVID-19 a atras restricții de funcționare. Multe firme, însă, nu au putut aplica la schema HoReCa și din cauza lipsei autorizațiilor, cel puțin în București.

Un studiu realizat de analistul financiar Iancu Guda, la solicitarea principalelor organizații de patroni din sectorul HoReCa, arată următoarele:

  • Scăderea vânzărilor la nivel sectorial este de 39%, de la 26 miliarde de lei în 2019 la doar 16 miliarde de lei în 2020.
  • 8 din 10 firme HoReCa au raportat scăderi ale vânzărilor.
  • În ceea ce privește situația pe județe, s-au raportat scăderi la nivelul întregii țări, însă de intensități diferite. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Cluj (-50%), București și Timiș (-44%), iar cele mai mici în Constanța (-23%) și Tulcea (-9%).
  • Profitul absolut la nivel de industrie a scăzut de 4 ori, de la 3,58 miliarde de lei în 2019, la doar 0,84 miliarde de lei în 2020, astfel că marja netă de profit a scăzut la 5%.
  • Dacă, în 2019, 1 din 10 companii aveau pierderi, în 2020, 4 din 10 companii din cele 11 sectoare de activitate din HoReCa au înregistrat pierderi.
Thumbnail

 

„Companiile active în sectorul HoReCa au raportat pe parcursul anului 2020 o scădere a vânzărilor cu 39% și profituri de 4 ori mai mici comparativ cu anul anterior. Astfel, pentru fiecare cifră de afaceri de 100 lei raportată pe parcursul anului 2020 de întreg sectorul HoReCa (în scădere față de 164 lei în anul 2019), profitul mediu net a scăzut la doar 5 lei (în scădere față de 20 lei în anul 2019).

Suplimentar, 45% dintre companiile active în sectorul HoReCa au raportat pierderi pe parcursul anului 2020, comparativ cu doar 8% în anul 2019. Considerând și companiile cu un grad foarte ridicat de îndatorare (>90% din active), aproximativ 7 din 10 companii active în sectorul HoReCa prezintă un risc major de insolvență la finalul anului 2020, comparativ cu doar 30% în anul 2019. Având în vedere toate acestea, HoReCa a fost cea mai afectată industrie din România pe parcursul anului 2020 în contextul măsurilor luate de guvern împotriva pandemiei COVID-19”, a declarat Iancu Guda, analist financiar, autorul studiului.

Thumbnail
Thumbnail
Sursa: situatiile financiare ale companiilor active in sectoarele analizate pentru anul 2019 si 2020. Cifrele ilustrate pe axa OX (1-11) reprezinta indicatorul sectorului HoReCa din tabelul 1 (numar sector)

Studiul a fost realizat la solicitarea  Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România – HORA România și a FIHR- Federația Industriei Hoteliere din România, împreună cu organizațiile membre în APT (Alianța pentru Turism).

Autorizarea operatorilor HoReCa

În ciuda scăderii activității HoReCa, schema de ajutor de stat de 500 de milioane de euro în total nu a fost luată cu asalt de către antreprenorii din domeniu. Ministerul Economiei s-a văzut nevoit să prelungească înscrierile cu o săptămână. Chiar și așa, în perioada 29 iunie-26 iulie, au aplicat la Schema HoReCa 10.185 de solictanți, în condițiile în care legislația prevedea un număr maxim de aproximativ 74.000 de potențiali beneficiari, iar Ministerul Economiei estimase că circa 30.000 de firme vor aplica.

De asemenea, valoarea ajutoarelor pe care firmele aplicante ar urma să le obțină este de circa 2,45 miliarde lei, sub bugetul total de 2,5 miliarde lei prevăzut de schemă. În urma analizei dosarelor, volumul total al ajutoarelor care vor fi aprobate ar urma chiar să mai și scadă.

Interesul relativ scăzut al antreprenorilor HoReCa pentru această schemă a fost explicat prin mai multe motive, într-o analiză pe StartupCafe.ro, unul dintre acestea fiind lipsa autorizațiilor în anul 2020, pe fondul lockdown-ului și al restricțiilor COVID-19.

Acum, organizația partonilor de restaurante, HORA, reclamă și ea procesul de autorizare a firmelor HoReCa la nivelul municipiului București.

„În urma supra-birocratizării la nivelul primăriilor de sector, doar 700 de restaurante din peste 9.500 au primit autorizație de funcționare din partea primariilor de sector” - susține HORA.

Conform evidenței Autorității Naționale Sanitare Veterinare, citate într-o analiză HORA, în București sunt peste 9.500 de unități de alimentație publică. Din cauza „supra-birocratizării, primăriile de sector din București au devenit un supracontrolor al altor instituții ale statului, ceea ce a dus la costuri de peste 60 milioane lei” - se plâng patronii de localuri.

„În intervalul 2019 – 2021, în lipsa unui proces unitar și coerent de reglementare a autorizării afacerilor din HoReCa, primăriile de sector au pierdut peste 60 milioane lei, sumă care ar fi putut intra la bugetul de stat” - mai spune organizația patronală.

Drept urmare, Organizația HORA propune un proiect de simplificare a procesului de autorizare și reașezarea relației dintre autoritățile locale și operatorii economici.

Zero taxe pe salariul minim

HORA își exprimă susținerea pentru proiectul „zero taxe pe salariul minim”, lansat de USR-PLUS și Claudiu Năsui, ministru al Economiei.

Patronii de localuri cred că aceasta este o „măsură esențială pentru a diminua deficitul de  personal din industrie”.

Înainte de criza COVID-19, în industria HoReCa activau 40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc, având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro. Totodată, industria număra aproximativ 400.000 de angajați, reprezentând 10% din totalul angajaților care activează în sectorul privat (200.000 de angajați direct implicați și aproximativ 200.000 angajați ai furnizorilor de produse, materii prime și servicii), conform datelor HORA.

Criza provocată de pandemie a condus la un declin brusc, iar numărul de angajați a scăzut cu aproximativ 40% - spune organizația patronală.

Patronii se plâng că mulți dintre angajații din HoReca au ales „reconversia profesională, din cauza lipsei de predictibilitate din industria ospitalității”.

„Principala problemă pentru revenirea și dezvoltarea sectorului ospitalității este atragerea și profesionalizarea forței de muncă” - cred cei din HORA, care solicită Guvernului o serie de măsuri adresate direct angajaților.

HORA propune încă din 2018 introducerea unui impozit de 10% pe bacșișul colectat prin plata cu cardul, ceea ce ar aduce la bugetul de stat venituri de peste 110 milioane lei începând cu 2022.

În paralel, susține că HORECA trebuie să fie domeniul în care se pilotează impozitul zero pe salariul minim, ce ar avea costuri anuale de aproximativ 123 milioane lei pe an.

Potrivit HORA, beneficiile acestei impozitări preferențiale ar fi:

  • impactul bugetar net aproape de zero cu propunerea HORA (impozitare bacsiș și zero taxe tinde către zero);
  • creșterea salariilor celor din domeniul ospitalității și atragerea de forță de muncă din Diaspora (în special Italia & Spania);
  • creșterea gradului de bancarizare a angajaților din domeniu și accesul acestora la credite de consum și ipotecare, ceea ar duce la o creștere puternică a consumului din partea acestui sector, precum și profesionalizarea și dezvoltarea accelerată a domeniului și un imbold puternic post pandemic.
Parallax

Vizualizari
1388
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Filip
One
Aveti un grafic cu titlul "profitu net". Cineva a uitat un "l". Sau a uitat sa se duca la scoala primara cativa ani.
In fine, in alta ordine de idei, in anul 2020 restaurantele au scazut doar cu 30% conform analizei citate. Pare cam neverosimil. Doua luni, deci cam 15% din perioada de functionare , au fost inchise de tot. Apoi, restul timpului, au functionat cu capacitatea redusa. Sau deloc, daca nu aveau terasa. In plus, au pierdut total cifra de afaceri generata de evenimente. Apoi unele nu s-au mai deschis deloc dupa lock-down.
Iar in final, la nivel de an, sectorul a scazut doar cu 30%? Nu prea are logica.
Oare au luat in calcul doar firmele care au mai depus bilant pentru 2020? Ceva nu e in regula cu cifra asta..

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri