Denisa Crăciun

Mii de firme românești au fost dizolvate în 2023, un record al ultimilor 15 ani (analiză)

control fiscal

Numărul firmelor românești dizolvate a atins, în primele șase luni din 2023, un nivel record al ultimilor 15 ani, de 19.442 de afaceri, potrivit unei analize. 

Numărul firmelor în dificultate, aflate în stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate, a depășit 64.000, de asemenea un record al ultimilor 4 ani, arată o analiză a companiei de consultanță Sierra Quadrant.  

„Creșterea prețurilor, scăderea consumului, reducerea activității economice și accentuarea fenomenului de dezintermediere au făcut ca economia să frâneze semnificativ cu consecințe negative pe lanțurile de business. Posibila majorare a taxelor și impozitelor ar putea accentua semnificativ declinul activității economice”, potrivit analiștilor. 

19.442 de firme au fost dizolvate în perioada ianuarie-iunie 2023, în creștere cu 18,2% față de aceeași perioadă a anului trecut (16.447). Penultimul record a fost înregistrat în 2018, când 18.570 de firme au fost dizolvate.

Cele mai multe firme dizolvate sunt din:

  • comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (5.401), în creștere cu 6,3% față de perioada similară din 2022;
  • activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 1.915 firme (+33,9%);
  • sectorul construcțiilor, unde au fost înregistrate 1.796 firme radiate (+17,2%);
  • transport și depozitare (1491/+14,6%);
  • informaţii şi comunicaţii (1195/ +61,2%);
  • hoteluri şi restaurante (1127/ +17,5%);

La nivel regional, cele mai multe firme dizolvate au fost din București (4.119), Cluj (1.004), Constanța (892), județul Ilfov (870), Brașov (723). Cea mai mare creștere de firme dizolvate a fost înregistrată în Botoșani, de 118% ( 338).

Ce mai arată analiza:

64.000 de firme în dificultate, un record

Pe ansamblul primei jumătăți a anului, statisticile indică un număr de 64.676 de firme în dificultate (aflate în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate), un record al ultimilor patru ani. Spre comparație, compania de consultanță contabiliza, în 2020, un număr de 42.549 de firme cu probleme iar anul trecut 62.474.

„Așa cum estimam la începutul anului, mediul de afaceri românesc resimte din plin efectele inflației, creșterii costurilor operaționale și accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care știu să își adapteze expunerile financiare, volumul de activitate și mai ales cheltuielile operaționale”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit analizei companiei specializate în restructurarea afacerilor, dincolo de recordul de firme dizolvate, primele șase luni din acest an au adus și un număr foarte mare de firme cu activitatea suspendată.

Datele Registrului Comerțului indică un număr de 7.938 de firme cu activitatea suspendată, față de 7.190 anul trecut (+10,4%) și 6043 în 2021.

Cele mai multe firme cu activitatea suspendată sunt în București (981), Cluj (562), Brașov (364) și Iași (327).

Și numărul firmelor radiate este la un nivel ridicat. Statisticile indică peste 33.000 de firme care au dispărut, practic, din mediul de afaceri, cele mai multe din București, Cluj, Constanța și Timiș, din comerț, activități profesionale și construcții.

Fotografia primelor 6 luni din 2023, din prisma firmelor în dificultate, reflectă doar în parte dimensiunea problemelor din economie.

„Inflația, reducerea creditului furnizor, limitarea accesului la creditare și creșterea dobânzilor, accentuarea blocajului financiar și scăderea semnificativă a vânzărilor pe fondul accentuării problemelor economice ale populației sunt principalele provocări în perioada următoare. Acestora se adaugă, bineînțeles, posibila majorare a taxelor și impozitelor care va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcțiile și comerțul”, arată analiza.

Potrivit experților,de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice tind să se accentueze.

Economia a frânat semnificativ în prima parte a anului, marcând o creștere nesemnificativă, de numai 0,2%, potrivit datelor INS, iar perspectivele următoarelor șase luni nu sunt deloc încurajatoare.

Deprecierea cursului leului alături de scăderea semnificativă a afacerilor derulate pe credit furnizor vor accentua problemele din economie.

Sunt multe lanțuri economice care atârnă de un fir de ață.

„Pentru multe firme, mai ales din zona IMM-urilor, posibila ridicare a plafonării prețului gazelor și energiei și scumpirea acestora, alături de o presiune suplimentară din zona carburanților, ar putea crea dificultăți suplimentare”, conform analizei.

Concordatul preventiv, o soluție pentru firmele aflate în dificultate

Potrivit experților, datele statistice din primele șase luni vin să confirme estimările companiei, făcute la începutul anului, care arată că numărul firmelor cu probleme ar putea atinge, în 2023, un maxim al ultimilor ani, pe fondul scăderii puternice a consumului, urmare a inflației, scumpirii creditării și accentuării blocajului financiar.

Pentru firmele din România, cuvântul de ordine rămâne reorganizarea afacerilor, mai ales în sectoarele cele mai sensibile, precum comerțul, construcțiile, industria prelucrătoare și serviciile de transport și depozitare.

Una dintre soluțiile aflate la îndemâna firmelor cu probleme este procedura de concordat preventiv, o alternativă optimă la insolvență.

„Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice”, spun experții.

Potrivit legislației, concordatul preventiv reprezintă contractul încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară și creditorii săi care dețin cel puțin două treimi (2/3) din valoarea creanțelor acceptate și necontestate de debitor, omologat prin judecătorul sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale prin care, de asemenea, să fie acoperite creanțele creditorilor împotriva sa.

„În piața insolvenței există patru actori mari – în primul rând debitorul, apoi creditorii, unii dintre ei având experiență veche și vastă în domeniul insolvenței, apoi judecătorul sindic și practicianul. Ultimii trei cunosc regulile jocului foarte bine, chiar dacă au propria versiune și o aplică așa cum cred, iar judecătorul decide la final. 

Debitorul este cel care se află în centru, el simte pulsul afacerii, dar asta îi dă și o notă de subiectivism foarte mare, combinată cu optimismul omului de afaceri, cu încăpățânarea cu care insistă să meargă în direcția pe care a mers în ultimii ani. Astfel,  cel mai des, se întâmplă să nu sesizeze dificultatea sau să găsească remedii inadecvate”, afirmă Florin Dragomir, partener coordonator Sierra Quadrant.

Dificultatea reprezintă starea care determină o afectare temporară a activităţii ce dă naştere unei ameninţări reale şi grave la adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă.

Potrivit lui Florin Dragomir, trebuie să identificăm starea de dificultate cu claritate, să o motivăm, să spunem ce avem de gând să facem ca să preîntâmpinăm efectul și să apelăm la încrederea creditorilor.

Exemple de amenințare reala și gravă ar putea fi falimentul furnizorului principal de materie primă, rezilierea contractului cu clientul principal, defectarea ansamblului functional pentru manufacturarea produselor comercializate etc.

„Scopul acestei proceduri este acela de a renegocia direct sau colectiv, cu majoritatea creditorilor, modalități si termene de acoperire a creanțelor care să permită debitoarei redresarea economică și în acelasi timp să ofere creditorilor o perspectivă mai bună de recuperare a creanțelor față de procedura insolvenței”, susține Ovidiu Neacșu.

Evitarea insolvenței elimină și dezavantajul defavorizării acestuia pe piața relevantă, care ar duce la o scădere a încasărilor acestuia și, pe cale de consecință, a capacității de acoperire a creanțelor. Un alt avantaj pentru creditori este că procedura suspendă curgerea termenului de prescripție a dreptului de a solicita executarea silită, prin semnarea acordului de concordat, astfel încât creditorul semnatar nu riscă să piardă posibilitatea de a valorifica titlul executoriu deținut împotriva debitorului”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

Parallax

Vizualizari
3546
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri