HARTĂ. Firme: 1 din 3 români apți de muncă nu lucrează oficial. Județele în care firmele caută lucrători și regiunile pline de bugetari

Firmele din România, cu capital românesc și capital străin, se plâng au probleme în a găsi lucrători, în condițiile în care 34% dintre românii apți de muncă nu lucrează oficial, relevă un studiu publicat, marți, de investitorii reuniți în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR). Unele județe au o ofertă mare de forță de muncă, altele au o cerere mare de muncitori, iar în unele regiuni bugetarii depășesc o treime din numărul angajaților, mai relevă studiul realizat de PwC România, pentru CDR.

Creșterea economică a României poate fi afectată de lipsa de forță de muncă, ce riscă să se adâncească și mai mult în lipsa unor măsuri - avertizează investitorii români și străini din România, coalizați în CDR.

Conform „Barometrului forței de muncă”, realizat de PwC România pentru CDR, România este în topul țărilor europene în ceea ce privește procentul de populație aptă de muncă, aflată în afara pieței muncii (peste 34%) fiind depășita doar de Italia si Croația.

„Dincolo de pensionari și persoane încadrate în diverse forme de educație, există peste 1 milion de persoane de vârstă activă care oficial nu sunt implicate în nici un fel de activitate economică, iar numărul de șomeri înregistrați este de aproximativ 400.000 persoane. Pe de altă parte, prognozele oficiale pentru următorii 3 ani privind legătura dintre  piața muncii și creșterea PIB-ului, estimează un necesar de angajați de aproximativ un milion de persoane” - relevă studiul. 

Apare și o discrepanță între județele din țară: sunt județe care prosperă din punct de vedere economic, dar care nu mai au forța de muncă disponibilă, precum și județe cu număr mare de persoane care nu lucrează. „Mai mult, județe din ambele extreme există în aproape toate regiunile de dezvoltare, ceea ce deschide posibilitatea unor soluții la nivel regional”.

Posibile județe „țintă”, în care frmele au mare nevoie de lucrători și care duc lipsă de forță de muncă sunt:  

• Brașov,
• Cluj,
• Constanța,
• Ilfov,
• Prahova,
• Timiș,
• Arad,
• Maramureș,
• Sibiu
• Plus municipiul București.

De partea cealaltă, posibile județe „sursă”, în care cererea de lucrători e mică, iar oferta e mare, și care ar putea „trimite” oameni în județele care au mare nevoie de forță de muncă, sunt:

• Harghita,
• Ialomița,
• Mehedinți,
• Sălaj,
• Teleorman,
• Vaslui,
• Vrancea,
• Bacău,
• Buzău,
• Dâmbovița,
• Galați,
• Gorj,
• Mureș,
• Olt,
• Suceava.

În plus, firmele din România ar vrea ca statul român să le perimită să aducă muncitori din afara Uniunii Europene, în mai mare măsură.

De asemenea, pe regiuninde dezvoltare, ies în evidență cele care au cea mai mare pondere de angajați în sectorul public: 37% în Sud-Vest Oltenia (județele  Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea) și 34% în Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui).

„Într-un context demografic marcat de îmbătrânirea populației și migrația masivă, fenomene deja bine cunoscute, Barometrul propune un set de măsuri, urmând exemple de bune practici din alte țări, care să diminueze decalajul pe termen scurt prin integrarea în piața muncii a unui procent cât mai mare din populația inactivă, inclusiv încadrarea parțială a pensionarilor sau a tinerilor care studiază, respectiv să permită acoperirea temporară a deficitului cu resurse externe”, spune Coaliția. 

Dintre măsurile solicitate de la stat pentru reducerea deficitului de forță de muncă pe categorii de populație:

Emigranți

• cartografierea lor, campanii de atragere în țară
• rambursarea studiilor pentru prevenirea „migrației creierelor (brain drain)”

Imigranți

• eliminarea permiselor de muncă și simplificarea procedurii pentru sectoare critice, respectiv creșterea limitei permiselor de muncă pentru alte sectoare problematice
• eliberarea permisului de muncă pentru companie nu persoană

Pensionari

• înlocuirea pensionării anticipate cu cea eșalonată
• sprijin dezvoltare competențe digitale
• facilități pentru angajatori pentru încurajarea angajării persoanelor vârstnice

Tineri

• condiționarea ajutorului de șomaj al absolvenților de liceu care nu au trecut bacalaureatul de înscrierea într-un program de ucenicie
• revizuire lege internship (prelungirea perioadei actuale 6 luni și facilități după o perioadă mai scurtă)
• mărire stagiu de practică obligatorie de cel puțin 2 ori
• încurajare program flexibil, part-time

CDR Analiza Pietei Muncii 23.10.2018 Final by Claudiu on Scribd