Finanțarea startup-urilor cu criptomonede: Cum a ajuns o țară cu o populație comparabilă cu Bucureștiul pe locul 3 în lume

În ultimii zece ani, startup-urile lituaniene au strâns investiții totale de peste 150 de milioane de euro. Această sumă începe să pară mică atunci când este comparată cu cele 500 de milioane de dolari obținute în ultimele 18 luni prin oferte inițiale de monede (ICO), o metodă de finanțare a afacerilor cu ajutorul criptomonedelor.

Afacerile care își construiesc produsele sau serviciile folosind tehnologia blockchain, pot oferi jetoane (tokens) investitorilor, care pot fi ulterior folosite în interiorul ecosistemului pentru diferite operațiuni: reduceri, jetoane de acces, vouchere cadou, plăți de produse și servicii, scrie publicația CoFounder. 

Tehnologia blockchain este folosită în special în contextul criptomonedelor precum bitcoin, dar este aplicabilă în numeroase domenii. Avantajul blockchainului este că poate stoca o bază publică de date, protejate de criptografie. Pe scurt, conceptul de blockchain reprezintă o bază de date distribuită ce păstrează o listă dinamică de înregistrări în mod eficient, verificabil și permanent.

O ofertă inițială de monede (ICO) este o metodă de crowdfunding centralizată în jurul criptomonedelor, care poate fi o sursă de capital pentru stratup-uri. În timpul unei oferte inițiale de monede (ICO), o cantitate de criptomonede este vândută investitorilor sub formă de "jetoane", în schimbul monedelor fiat sau a monedelor digitale precum bitcoin sau ethereum. Aceste jetoane sunt destinate să devină unități funcționale (criptomonede funcționale) atunci când obiectivul de finanțare al ICO-ului este îndeplinit și proiectul este lansat.

Suma totală obținută în 2017 prin intermediul ICO-urilor din Lituania este pe locul 3 în topul global, după Statele Unite și China. Și acest lucru s-a întâmplat într-o țară cu o populație de 3 milioane de locuitori (cu 1 milion mai mult decât Bucureștiul).

Proiectele bazate pe tehnologia blockchain cu sediul în Lituania, care acumulează capital prin ICO-uri, au fost cele care au condus acest boom, dar ani de cercetare, dezvoltare și investiții în sectorul tehnologiilor financiare înainte de acestea, au pus bazele unei astfel de viitor. 

Pentru atragerea investitorilor în astfel de proiecte, unul dintre cele mai importante aspecte este reprezentate de construirea credibilității, iar acest proces a fost simplificat deoarece Lituania s-a concentrat asupra implementării unui cadru legislativ de reglementare clar. Personalități cheie, precum ministrul finanțelor din Lituania, Vilius Sapoka, au jucat un rol important în adopția rapidă a tehnologiei. 

Faptul că aspectele legate de reglementarea acestor metode de crowdfunding sunt clar definite și comunicate, înseamnă că startup-urile sunt conforme și funcționează folosind reglementările corecte și acest lucru, la rândul său, a dat încredere investitorilor. 

Statisticile oficiale arată că în anul 2017, în Lituania, au avut loc 35 de ICO-uri care au strâns între 3 și 151 de milioane de dolari — toate au obținut în total 500 milioane dolari.

Țările baltice, în special Lituania și Estonia, par să înțeleagă aceste tehnologii mai repede decât majoritatea vecinilor lor. Condițiile de reglementare, ușurința în desfășurarea afacerilor și viteza cu care poate fi obținută o licență, au fost toate motive importante pentru apariția aceastei perioade de boom, iar comercianții care folosesc noile tehnologii și implicit, cadre legislative, încep să apară în întreaga țară.

Deschiderea unui centru dedicat tehnologiei blockchain, în Vilnius, a fost, de asemenea, un pas important în accelerarea adopției tehnologiei și le-a oferit celor care doresc să activeze în acest domeniu, un loc de întâlnire, de lucru și o rețea globală de investitori și mentori. Centrul a fost proactiv în a reuni lideri de afaceri și politicieni pentru a accelera luarea deciziilor și pentru a atrage mai multe investiții străine în țară.