Claudiu Zamfir

TOP fake-uri în România, pe categorii de produse. Fața întunecată a comerțului online

Thumbnail

Comerțul online oferă un avantaj firmelor care își vând produsele și serviciile în întreaga lume, dar le-a oferit și celor care vând produse contrafăcute noi posibilități de câștig ilegal, spune autoritatea UE de combatere a fake-urilor din piață. Într-un raport remis miercuri StartupCafe.ro, Biroul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala (EUIPO) face și un top 5 al produselor contrafăcute din România.

Top 5 categorii de produse cu pierderi de vânzări în România:

  1. Medicamente - 976 milioane euro
  2. Îmbrăcăminte - 161 milioane euro
  3. Smartphone-uri - 128 milioane euro
  4. Cosmetice - 94 milioane euro
  5. Vin și alcool - 75 milioane euro.

În total,  13 sectoare au fost studiate din perspectiva pierderilor cauzate de falsuri: produse cosmetice și de îngrijire personală; îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii; articole sportive; jucării și jocuri; bijuterii și ceasuri; genți de mână și de voiaj; muzică înregistrată; băuturi alcoolice și vin; produse farmaceutice; pesticide; telefoane inteligente; baterii și anvelope.

Raportul estimează că, din cauza prezenței contrafacerii, în România cele 13 sectoare pierd anual 22,5 % din vânzările directe – echivalent cu aproximativ 1,64 miliarde EUR (7,3 miliarde RON) sau cu 83 EUR (367 RON) anual pe cap de locuitor.
 

infografic by Claudiu on Scribd

La nivelul întregii Uniuni Europene, peste 60 de miliarde de euro pierd, din cauza contrafacerilor, companiile care fac business legal, în cele 13 sectoare menționate. 

Procentual, pierderile acestea reprezintă 7,5 % din vânzările realizate în sectoarele respective, ca rezultat al prezenței produselor falsificate pe piață.

Pierderile acumulate sunt echivalente cu 116  euro anual, de cetățean al UE.

De asemenea, în aceste sectoare se pierd în mod direct 434.000 de locuri de muncă, deoarece producătorii legitimi fabrică mai puține produse decât ar realiza în absența contrafacerii și, în consecință, angajează mai puțini lucrători.

Statele-surse de produse contrafăcute ajunse pe piața UE sunt Hong-King și China, Emiratele Arabe Unite, Turcia, dar și Grecia, țară membră UE.

Thumbnail

Potrivit studiului european, internetul a devenit un facilitator al afacerilor ilicite cu fake-uri.

„Modelele de afaceri adoptate de falsificatori apelează în mod semnificativ la internet pentru a-și distribui produsele și pentru a promova distribuția și consumul de conținut digital ilegal. Site-urile care comercializează produse contrafăcute beneficiază de venituri suplimentare atât din publicitatea „de mare risc” (produse destinate adulților, jocuri și programe malware), cât și, în mod paradoxal, din publicitatea la mărci legitime, care suferă astfel de două ori din cauza publicității pe aceste site-uri (daune aduse propriei mărci și aport de credibilitate site-ului de găzduire)” - mai arată raportul EUIPO. 

Parallax

Vizualizari
6582
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri