Cum stau angajații români la capitolul digitalizare în pandemie

Într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult de digitalizare în administrație și economie, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul competențe digitale. Dincolo de dinamica sectorul IT, competențele digitale, atât cele de bază cât și avansate, sunt extrem de scăzute prin raportare la populația generală, arată analiza unei companii de consultanță.

Potrivit datelor de la Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de educație și training, arată datele unei analize realizată de Frames & FACTORY 4.0.

Numai 1,6% dintre angajați au urmat astfel de forme de formare profesională, în 2019. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O altă statistică interesantă arată că nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.

Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). Spre comparație, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Potrivit raportului DESI 2020 (Indicele economiei și societății digitale) al Comisiei Europene, care monitorizează performanțele digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală, mai puțin de o treime dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie de software (față de o medie a UE de 61%).

În ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane.

"Pentru majoritatea românilor, competențele digitale se traduc în operațiunile uzuale precum folosirea anumitor instrumente TIC -Tehnologiei informației și a comunicațiilor (dispozitive și aplicații software) dar competența digitală este definită ca un cumul de abilități, cunoștințe și atitudini. În această perspectivă devine mai important modul în care folosim instrumentele TIC pentru a căuta informații, pentru a crea conținut digital, pentru a comunica eficient și extrem de important pentru a desfășura toate aceste activități în siguranță și având spirit critic în alegerea surselor credibile de informații", afirmă Marius Hărătău, CEO FACTORY 4.0.

INTERNETUL LA ROMÂNI – SOCIAL MEDIA ȘI APELURILE VIDEO

Potrivit datelor Frames, România se confruntă cu un adevărat paradox. Are printre cele mai bune conexiuni de internet din lume, o industrie software competitivă, însă la capitolul uman ne aflăm încă în ,,Evul Mediu digital’’.

Statisticile CE arată, de exemplu, că 18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani din România nu au utilizat niciodată internetul (media UE: 9%).

Există două activități online în cazul cărora țara se situează pe locul 6 în Uniunea Europeană - utilizarea rețelelor sociale (82%, față de o medie a UE de 65%) și apelurile video (67%; media UE: 60%).

În schimb, utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumpărăturile (29%), citirea știrilor (55%), precum și consumul de muzică, materiale video și jocuri online (63%) sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale UE.

"Totul pleacă de la educație. De la școala elementară până la locul de muncă, educația digitală reprezintă încă o necunoscută pentru mulți români. Educația digitală nu se predă la școală, firmele nu investesc în cursuri de pregătire decât foarte rar, iar în mediul public, cursurile de digitalizare sunt mai mult ocazii de a merge la mare sau la munte pe banii contribuabililor", spune Adrian Negrescu, managerul Frames.