Raluca Abrihan
Pandemia COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra business-urilor deținute de femeile din întreaga lume, 87% dintre acestea afirmând că au resimțit un impact negativ puternic, potrivit unu studiu. Gradul mare de reprezentare în sectoarele cele mai afectate de declinul economic, decalajul considerabil de gen privind soluțiile digitale, într-o lume din ce în ce mai virtuală, și presiunea crescută pe fondul responsabilităților de îngrijire a copiilor sunt numai câțiva dintre factorii care au generat vulnerabilități speciale pentru femei.
Raportul Mastercard Index of Women Entrepreneurs (MIWE) 2020 analizează această disparitate pronunțată și descrie argumentele pentru crearea unor politici la nivel internațional, bazate pe specificități de gen, care să permită valorificarea întregului potențial al femeilor în business.
Ajuns la cea de-a patra ediție, raportul subliniază vastele contribuții socio-economice ale femeilor antreprenor din întreaga lume și furnizează informații despre factorii care determină și împiedică progresul acestora. Printr-o metodologie unică, care integrează date publice oferite de organizații internaționale de top, precum OCDE și Organizația Internațională a Muncii, raportul MIWE 2020 include un clasament global privind avansul femeilor în business în condiții pre-pandemice, care analizează 58 de economii, reprezentând aproape 80% din totalul forței de muncă asigurată de femei pe plan global.
Pe plan local, 27,3% dintre business-urile existente sunt deținute de femei, fapt ce plasează România pe locul 20 în clasamentul țărilor cu cel mai ridicat procent al afacerilor deținute de femei, potrivit MIWE 2020.
Majoritatea țărilor și teritoriilor (34 dintr-un total de 58 incluse în raport) au scoruri sănătoase MIWE, cu indici intre 60-70, cum ar fi Noua Zeelandă, Suedia, Thailanda, Indonezia, Franța și Mexic, în timp ce 13 țări și teritorii au scoruri mai mici de 50-60, precum Japonia, Emiratele Arabe Unite, Italia și România, aflată în acest an pe poziția 40. În aceste zone, condițiile antreprenoriale sunt mai puțin favorabile, cu decalaje de gen mai acute în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, incluziunea financiară și oportunitățile academice.
Existența unor politici bazate pe criterii de gen stimulează succesul femeilor antreprenor
Cea mai performantă țară din punct de vedere economic din raportul MIWE 2020 reprezintă și un excelent exemplu de bune practici în ceea ce privește mecanismele de sprijin dedicate femeilor, care au determinat rezultate rapide și semnificative. Pentru prima dată în istoria studiului, Israel ocupă prima poziție, asigurând cel mai bun mediu economic din lume pentru femeile, avansând de pe locul 4 ocupat în 2019. Israelul a urmărit obiectivul de a dubla numărul de femei antreprenor în decurs de doi ani, iar succesul a fost determinat de sprijinul instituțional consistent acordat IMM-urilor. Scorul acordat pentru Israel privind sprijinul acordat IMM-urilor a evoluat fulminant, de la locul 42 în 2019, la prima poziție în 2020. În mod similar, Elveția a avansat de la poziția a 11-a, din 2019, la locul 3 în 2020, datorită sprijinului considerabil îmbunătățit pe care Guvernul îl asigură IMM-urilor (cu 37% mai mult față de 2019) și îmbunătățirii percepției generale cu privire la antreprenoriat (cu 42% comparativ cu 2019).
COVID-19 a determinat multe obstacole, dar și oportunități
MIWE prezintă și o analiză preliminară privind ramificațiile Covid-19 asupra femeilor în plan profesional și evidențiază politici de sprijin benefice. Deși acestea diferă, de la o economie la alta, cele mai eficiente măsuri presupun reducerea presiunii de pe IMM-uri, prin subvenții salariale, scheme pe termen lung, scutiri fiscale și indemnizații pentru creșterea copiilor.
În mod paradoxal, raportul prezintă o perspectivă optimistă pentru viitorul femeilor antreprenor. Acesta arată că pandemia s-ar putea dovedi a fi un catalizator pentru progresul exponențial al femeilor în afaceri și o oportunitate de a corecta prejudecata inerentă de gen, în cazul în care factorii de decizie vor sprijini inițiative în acest sens. Pentru a ilustra acest lucru, studiul are la bază o serie de argumente, precum:
Într-o perioadă în care teama de eșec și barierele culturale încă le împiedică pe unele femei să se implice mai puternic în business, COVID-19 a evidențiat capacitatea femeilor de a fi lideri în circumstanțe extraordinare. Femei-lider, precum prim-ministrul Jacinda Ardern din Noua Zeelandă, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și Sanna Marin, prim-ministrul Finlandei, au condus unele dintre cele mai de succes eforturi în limitarea efectelor virusului, în timp ce au reușit să inspire încredere, calm și ordine. Aproape jumătate (47.8%) dintre femeile antreprenor spun că sunt motivate de dorința de a contribui la binele societății, astfel că impactul acestor lideri nu poate fi subestimat
Femeile din sectorul de business au demonstrat deja o adaptabilitate extraordinară, în ciuda obstacolelor întâlnite – 42% dintre acestea și-au digitalizat modelul de business și 34% au identificat noi oportunități de la declanșarea pandemiei.
„Următorul normal” prezintă o oportunitate unică pentru eliminarea barierelor existente, determinând o creștere a gradului de participare în business în rândul femeilor. Dincolo de multiplicarea inegalităților cu care femeile în afaceri se confruntă – de la decalajul digital de gen la incluziune financiară – COVID-19 a fost un stimul puternic pentru progresul structural. De exemplu, înainte de pandemie, disparitatea financiară de gen la nivel global s-a situat la aceleași valori timp de aproape un deceniu. COVID-19 a determinat însă un progres în această privință – guvernul britanic a deschis conturi bancare pentru 1,2 milioane de persoane în doar 2 zile pe perioada de apogeu a pandemiei, în timp ce 11 milioane de lucrători necalificați din Brazilia au solicitat deschiderea de conturi de economii pentru a putea primi fonduri de urgență guvernamentale.
Raportul arată că implicațiile acestor aspecte sunt extrem de importante, demonstrând, încă o dată, potențialul neexplorat al femeilor lider și evidențiază rolul pandemiei în accelerarea soluțiilor progresiste.
Exploatarea acestui moment și promovarea inițiativelor destinate diminuării decalajului de gen vor fi esențiale în atingerea potențialului femeilor și reducerea sumei de 172 trilioane de dolari pierdute la nivel global (Conform Băncii Mondiale), din cauza diferențelor de venit obținute, pa parcursul vieții, de femei comparativ cu bărbații.