Adi Iacob

Antreprenorii se plâng de infrastructura rutieră: Lipsa drumurilor crește prețul produselor made in România

Thumbnail

În medie, prețul produselor și serviciilor din România le depășesc cu 15-20% pe cele din restul țărilor europene din cauza slabei infrastructuri rutiere, spun reprezentanții Romanian Business Leaders (RBL). 

În România, viteză medie de circulație — 48 km/h — este mai mică față de media europeană — 70 km/h, a precizat Ion Lixandru, director general al Romtrailer și membru al RBL. 

Dacă de la Cluj la București aș avea o viteză medie de 70 de km/h, mi-ar trebui 10 mașini. În situația în care am 48 km/h , înseamnă că îmi trebuie 17 mașini. Ce înseamnă asta? Am 17 șoferi, am 17 investiții în vehicule, am 17 motoare consumatoare de combustibil, am 17 camioane încărcate cu marfă. Multiplicați cu 70% și se ajunge la un cost de 15-20%.”, explică Ion Lixandru.

În România sunt în prezent în operare 746 de kilometri de autostradă, din care circa 570 de kilometri au fost construiți în ultimii 25 de ani, menționează reprezentanții RBL. România are cea mai slab dezvoltată rețea de autostrăzi din Europa, cu 3,73 km de autostradă la 100.000 de locuitori, de două ori mai puțin decât Bulgaria (7,3 km de autostradă la 100.000 de locuitori) și de patru ori mai puțin decât Ungaria (15,25 km de autostradă la 100.000 de locuitori). Necesarul pentru rețeaua primară de autostrăzi din România este estimat la 3.000 de km, adică de 4 ori mai mult decât în prezent.

Thumbnail

Investiții “pe apa sâmbetei”

Felix Pătrășcanu, managing partner al FAN Courier, oferă ca exemplu o investiție de 20 de milioane de euro în firma de curierat, prin care a reușit să reducă timpul de încărcare a mașinilor cu două ore.
 

“Toate investițiile anului 2017 s-au ridicat la 20 de milioane de euro (…) într-un hub mai mare față de cel vechi, care era de 8.000 de metri pătrați. Am ajuns la 14.000 de mp. Am achiziționat o bandă de sortare care, față de cea veche care sorta 9.000 colete pe ora, sortează 39.000 de colete pe ora. (…) Prin aceste investiții, am reușit să reducem timpul de încărcare a mașinilor cu două ore. Înainte, mașinile plecau la ora 12, iar acum pleacă la 10. Ce folos că am reușit să plecăm la ora 10 dacă pe Valea Oltului, de două-trei ori pe săptămâna au loc accidente care țin în loc toate traseele respective. Și nu vorbim doar de Valea Oltului, vorbim și de Valea Prahovei și de celelalte drumuri. Din cauza accidentelor, din cauza lipsei infrastructurii, tot acest timp pe care eu îl câștig prin cele 20 de milioane investite se duce pe apa sâmbetei pentru că nu mai au nici o valoare”, a afirmat Felix Pătrășcanu.

Omul de afaceri ironizează slaba administrare a infrastructurii rutiere din țară, afirmând că în România există “mai mulți kilometri de panglică tăiată decât de autostradă”.

Pe drumurile din România sunt de două ori mai multe victime ale accidentelor rutiere, față de media UE. În 2015, pe drumurile din România și-au pierdut viața 97 de oameni la 1 milion de locuitori, comparativ cu media UE de 50 de victime la 1 milion de locuitori. În termeni de progres, România a avut cea mai slabă reducere a numărului deceselor provocate de accidentele rutiere din 2001 până în 2015, conform celui de-al 10-lea raport de clasificare a progresului siguranței circulației din UE al Consiliului European pentru Siguranța în Transporturi (ETSC), din iunie 2016. 

România cheltuie anual 1,23 miliarde de euro pentru decesele provenite din accidente rutiere, costul pentru intervenția în cazul unui deces fiind evaluat la 0,65 milioane de euro de către Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC). Una dintre principalele cauze a numărului mare de victme provenite din accidente rutiere îl reprezintă infrastructura rutieră deficitară.

Antreprenorii cer Ministerului Transporturilor să solicite consultanță și asistență tehnică din partea Băncii Europene pentru Investiții pentru definirea unei strategii coerente privind proiectele majore din infrastructura rutieră de transport și aplicarea unor principii sănătoase de lucru pentru a obține o absorbție consistentă a fondurilor europene și pentru a realiza proiecte de succes.

De asemenea, reprezentanții RBL vor ca Ministerul Transporturilor să transparentizeze grabnic programul de implementare a proiectelor pentru a oferi o viziune și o direcție companiilor din piață astfel încât să își gestioneze activitatea și resursele în mod corespunzător, până la momentul începerii lucrărilor.

Traficul din capitală 

București are cel mai congestionat trafic din Europa și al 5-lea în lume, conform TomTom. Bucureștenii pierd în fiecare zi în trafic la orele de vârf aproximativ 57 de minute, comparativ cu timpul normal de deplasare. Într-un an, înseamnă peste 200 de ore pierdute. Istoric, nivelul de congestionare a traficului în București a crescut de la 39% în 2011, la 50% în 2016. Cel mai scăzut nivel în ultimii ani a fost înregistrat în 2013 (38%), iar cea mai mare creștere a congestionării a fost consemnată în 2016 (plus 7%).

Reprezentanții RBL propun ca soluțiile pentru traficul din București să urmărească în primul rând simplificarea vieții oamenilor care umblă prin oraș cu mașina, oferindu-le variante de eficientizare a mobilității. Printre propunerile concrete ale antreprenorilor se numără:

  • Montarea și funcționarea de semafoare temporizate în zonele importante din București
  • Mutarea trecerilor de pietoni (acolo unde este posibil) la cel puțin 10-15 metri de colțul intersecției pentru a nu bloca intersecția pe direcția înainte, la acordarea de prioritate pentru pietoni.
  • Protejarea vizibilității indicatoarelor rutiere de vegetație
  • Interzicerea parcării pe spațiul public a tuturor vehiculelor comerciale care aparțin companiilor obligate prin licențiere să aibă spațiu propriu de parcare sau spațiu închiriat.
Parallax

Vizualizari
1768
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri