Raluca Abrihan
Circa 19% dintre angajații din mediul urban din România au simțit că angajatorul și-a schimbat comportamentul într-un mod negativ în pandemie, fiind mai sever cu angajații, mai puțin implicat în relația cu aceștia și implementând soluții în defavoarea angajaților, potrivit unui studiu realizat de o companie de cercetare.
Pe de altă parte, o treime (34%) dintre angajații din mediul urban din România au remarcat îmbunătățiri ale comportamentului angajatorului în perioada pandemiei, arată un studiu realizat de către compania de cercetare de piață iSense Solutions, folosind o metodologie mixtă, calitativ-cantitativ, cercetarea cantitativă fiind reprezentativă urban. Studiul relevă faptul că schimbările în modul de lucru aduse de pandemie au avut un impact și în dinamica relațiilor între angajatori și angajați.
Printre lucrurile bune observate de către angajați se numără soluțiile eficient implementate astfel încât activitatea angajaților să nu aibă de suferit, o mai mare apropiere a angajatorului față de ei și o mai bună înțelegere a nevoilor angajaților.
Pentru 47% dintre angajații din mediul urban, relația cu angajatorul a rămas la fel ca înaintea pandemiei.
Pentru aproape o treime (28%) dintre angajații din mediul urban din țara noastră, impactul pandemiei asupra situației profesionale și a beneficiilor obținute a fost unul negativ (salariul și beneficiile au scăzut, au fost în șomaj tehnic, au fost concediați). În acelasi timp, 65% dintre angajați afirmă că lucrurile au rămas la fel ca inainte de apariția pandemiei, în timp ce 7% au o situație profesională mai bună acum.
Discuțiile în profunzime cu angajații participanți la studiul din comunitatea de cercetare calitativă online „iSense Modern Consumers” au relevat că starea dominantă a acestora la începuturile pandemiei era caracterizată de nesiguranță, instabilitate, teamă și stres. Cu toate acestea, aceștia au putut aprecia faptul că restricțiile pentru limitarea răspândirii Covid-19 au reprezentat un prilej foarte bun pentru implementarea activității profesionale de acasă, aducându-le o serie de beneficii atât lor (economie de timp, protejare prin minimizarea expunerii fizice în afara casei), cât și angajatorilor. Angajatorii au fost apreciați pentru spiritul civic și grija față de siguranța echipelor lor de care au dat dovadă implementând lucrul de acasă.
Beneficiile dorite de angajați depind într-o foarte mare măsură de modul și locația din care și-au desfășurat activitatea în această perioadă. Astfel, 33% dintre angajații din mediul urban și-au continuat activitatea de la birou, 27% de acasă, 23% au avut posibilitatea de a lucra și de acasă și de la birou și 17% au lucrat în alte condiții (teren/fabrici/șantiere).
Pentru angajații care lucrează de la birou, lista de beneficii așteptate din partea angajatorului cuprinde: măsuri sporite de siguranță la birou (50%): materiale sanitare, măști de protecție, distanțare între birouri, igienizare a spațiului de lucru, testare Covid-19 gratuită (44%), stabilirea unui program de lucru flexibil pentru evitarea aglomerației din timpul orelor de vârf (37%), posibilitatea de a lucra și de acasă (34%), oferirea unui suport financiar pentru transport individual, pentru evitarea mijloacelor de transport în comun (27%), oferirea unui ajutor financiar pentru părinți în găsirea unei soluții de supraveghere a copiilor – grădiniță/școală privată/ bonă (25%), punerea la dispoziție a anumitor mijloace alternative de deplasare precum biciclete, trotinete (10%).
Pentru angajații care și-au continuat activitatea profesională de acasă, lista de dorințe este mai complexă, aceștia dorindu-și: o mai mare flexibilitate a programului de lucru (32%), o mai mare încredere din partea angajatorului (30%), asigurarea materialelor tehnice necesare pentru desfășurarea activității precum laptop/PC/imprimantă (28%), tichete de masă (25%), ajutor în plata facturilor furnizorilor de internet și energie (22%), ajutor financiar pentru achiziționarea mobilierului de birou necesar (16%), mai multe activități online de echipă pentru a nu resimți lipsa socializării cu colegii (14%), oferirea unor soluții pentru supravegherea copiilor în timpul programului de lucru (12%), suport psihologic/ședinte online cu specialiști (10%).