Claudiu Zamfir

Recrutor: Angajații români au devenit „mult mai aroganți față de angajatori”. Patronii români „preferă să plătească mai mult” pentru un lucrător străin

Thumbnail

Lucrătorii români  „au devenit mult mai aroganți față de angajatori”, în timpul pandemiei COVID-19, iar patronii români, la rândul lor, „preferă să plătească mai mult sau chiar semnificativ mai mult” un angajat străin decât un român - a afirmat expertul în recrutare de personal George Butunoiu, într-un interviu la postul Prima TV. Și portalul românesc de joburi eJobs  constată că lucrătorii români „sunt mai curajoși la capitolul schimbări în carieră”.

George Butunoiu, unul dintre cei mai cunsocuți head-hunteri din România, a observat că la începutul crizei pandemice COVID-19, patronii din România „se simțeau într-o poziție de superioritate” față de angajați, în condițiile în care multe firme au făcut disponibilizări de personal sau reduceri salariale, iar lucrătorii se temeau că-și pied joburile. Ulterior, însă, raportul de forțe s-a inversat, odată cu extinderea practicii lucrului de la distanță, în timpul pandemiei.

Angajatorii cumva se simțeau într-o poziție de superioritate (la începutul pandemiei COVID-19 , n.r.), dar la scurt timp după aceea s-a inversat raportul de forțe. Angajații au realizat că pot să lucreze de acasă chiar pentru mai mulți angajatori în același timp și nu are nimeni cum să-i controleze, pot să lucreze pentru străinătate, pentru că a crescut brusc cererea de joburi remote pentru străinătate și prin urmare angajații evident că au devenit mult mai aroganți față de angajatori, știind că au mult mai multe opțiuni la îndemână. Deci raportul de forțe acum este clar în favoarea angajaților și o să fie probabil încă foarte multă vreme de acum înainte” -a spus Butunoiu, la Prima TV.

El a observat și o lipsă de încredere între angajații români și angajatorii români. „Și aici este un cerc vicios: muncitorul spune că <<nu mă plătește, deci nu am de ce să fiu sârguincios>>, angajatorul spune că <<uite, m-am gândit bine că nu ești>>. Deci e o lipsă de încredere între angajatorii români și angajații români”.

În schimb, mulți dintre patronii români intenționează să înlocuiască lucrătorii români cu lucrători străini și cu sisteme IT de automatizare.

  • „Orice firmă are interesul să înlocuiască angajații, care au capricii, au tot felul de toane, să-i înlocuiască cu un IT, care nu obosește, nu se sindicalizează, nu face nimic” - a afirmat Butunoiu.
  • Orice angajator plătește nu doar prezența unui muncitor acolo, ci și calitatea muncii și relațiile cu angajatul respectiv. Sunt foarte mulți dacă nu chiar majoritatea angajatorilor - în special cei pentru munci necalificate - care preferă să plătească mai mult sau chiar semnificativ mai mult un străin decât un român, fiindcă relațiile cu străinul sunt complet diferite între un angajator și un angajat. Străinii, asiaticii de regulă, care vin au un comportament absolut previzibil. Cu câteva foarte mici excepții, știi exact la ce să te aștepți de la el, cât muncește, cu ce calitate și ce probleme o să ai cu el, adică mai degrabă că n-o să ai probleme” - a mai spus el.

Întrebat dacă lucrătorii aduși în România din afara Uniunii Europene sunt mai disciplinați, Butunoiu a răspuns:

Incomparabil. Și angajatorii asta plătesc, sunt dispuși să plătească, ar plăti mult mai mult pe angajații români existenți, dacă ar avea garanția unui comportament previzibil, dar nu o au”.

În context, el crede că patronii români au încredere mai mare în muncitorii străini decât în lucrătorii români.

Între anagajatorii români și muncitorii străini se pornește ab initio de la o încredere aproape absolută, de 90%. Și e confirmată, angajatorii cu care am vorbit mi-au confrmat că străinii s-au comportat și au avut exact rezultatele pe care le așteptau de la ei și prin urmare au putut să-și facă niște calcule foarte precise, cât îi costă și ce obțin. (...) E foarte posibil ca străinii să fie mai scumpi și chiar sunt, trebuie să-i plătești pe străini cu o sumă pe undeva pe la mijloc, adică mai mult decât plăteti un angajat român. Deci străinii deja sunt mai scumpi pentru o bună parte dintre angajatori” - a mai explicat George Butunoiu, la Prima TV.

Reamintim că în anul 2021, Guvernul României a permis firmelor românești să-și aducă în țară un contingent de 50.000 de  muncitori extra-comunitari, iar din anul 2022 contingentul de lucrători care vor putea fi aduși în țară va fi de încă 100.000 de extracomunitari.

Principalele domenii de activitate în care firmele românești au primit adeverințe pentru angajarea lucrătorilor aduși din afara UE, în perioada ianuarie – august 2021, se prezintă astfel:

  •  lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - 22.812;
  •  restaurante - 5.324;
  •  lucrări de construcții a altor proiecte inginerești n.c.a. - 3.887;
  •  activități de contractare, pe baze temporare,a personalului - 3.505;
  •  transporturi rutiere de mărfuri - 2.408;
  •  activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă - 2.376;
  •  lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor - 1.919;
  •  hoteluri și alte facilități de cazare similare - 1.772;
  •  întreținerea și repararea autovehiculelor - 1.651;
  •  fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie - 1.282.

eJobs: 74% dintre lucrătorii români cred că și-ar găsi job în mai puțin de 3 luni

Și eJobs, cel mai mare portal românesc de anunțuri de locuri de muncă, constată un nivel ridicat de încredere pe care lucrătorii români o au în propriile forțe de a avea succes pe piața muncii.

Candidații și-au recâștigat încrederea în piața muncii și sunt mai curajoși la capitolul schimbări în carieră, arată datele celui mai recent sondaj derulat de eJobs România.

Optimismul românilor e la cote ridicate, similare cu perioada prepandemică: peste 74% dintre ei cred că ar reuși să se angajeze în mai puțin de 3 luni de când ar demara un proces de schimbare a jobului. Dintre aceștia, mai bine de jumătate cred că ar putea să găsească locul de muncă pe care și-l doresc în mai puțin de o lună. Cifrele confirmă revenirea pe care a cunoscut-o piața muncii în acest an, după un 2020 plin de incertitudini și temeri.

Încrederea candidaților în forțele proprii e evidențiată nu doar din optimismul lor, ci și din fermitatea acestora în a face compromisuri pentru un loc de muncă mai bun. Astfel, 46% dintre ei nu ar face nicio concesie: nu ar accepta sub nicio formă un salariu mai mic, nu s-ar reloca pentru o oportunitate profesională mai bună și nici nu ar lua în calcul un job departe de domiciliu.

Totuși, 31% dintre candidați ar face o reconversie profesională dacă ar găsi un job cu perspective mai bune, 13% ar accepta chiar un salariu mai mic dacă noul loc de muncă ar fi mai aproape de casă, iar 10% ar fi dispuși să-și schimbe domiciliul.

Feedback-ul rămâne o coordonată importantă pentru candidați: 58% dintre ei își doresc să primească un răspuns după discuția cu angajatorul, chiar dacă acesta este negativ. 27% spun că îi deranjează să primească întrebări clișeu sau să fie întrebați de viața lor personală la interviu, în timp ce atitudinea distantă a recrutorului, durata prea mare sau faptul că nu reușesc să afle toate informațiile pe care și le doresc creează frustrări pentru 15% dintre candidați.

Ce salarii vor angajații români de la patronii români

În ceea ce privește așteptările salariale ale candidaților, deși pentru majoritatea nivelurilor de senioritate acestea sunt calibrate la nivelul pieței muncii, în cazul candidaților fără experiență lucrurile se schimbă - spune eJobs.  

Astfel, cei cu zero experiență cred că merită un salariu de 2.500-3.000 de lei pe lună, mai mare decât cei care au deja 1-2 ani de experiență pe piața muncii și care cred că sunt îndreptățiți la 2.000-2.500 de lei pe lună.

Nu doar destinația este importantă, ci și călătoria. În prima lună la locul de muncă, 48% dintre candidați doresc să fie ghidați de managerul lor sau de colegi cu experiență și să aibă un plan clar, pe pași, de integrare în echipă.

De asemene,a pentru 14% dintre ei, nevoia de feedback nu încetează odată cu angajarea, căci își doresc ca în prima lună la un job nou să poată să-l ofere, dar și să-l primească.

Studiul eJobs a fost derulat în perioada 18 octombrie-5 noiembrie a acestui an, pe un eșantion de peste 1.213 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și peste 55 de ani.  

 

Parallax

Vizualizari
7346
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri