Vor scădea salariile unor angajați în privat? Om de afaceri: Că unii vor mări, iar alții nu, noi nu putem să răspundem în numele tuturor

Sursa imagine

Mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, plănuită de Guvern de la 1 ianuare 2018, este criticată de importanți oameni de afaceri români, care nu exclud posibilitatea sa unii dintre patronii din România să-și lase angajații cu salarii mai mici decât în 2017. Antreprenorii și managerii reuniți în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) au atras atenția și asupra creșerii costurilor firmelor cu salariile în IT, cercetare-dezvoltare sau cu salariații cu condiții de muncă deosebite. Ei critică și majorarea salariului minim pe economie, propusă de Guvern de la 1 ianuarie 2018, avertizând că unele firme nu-și vor putea permite acest cost.

Nemulțumirea oamenilor de afaceri a fost stârnită de proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului care prevede de la 1 ianuarie 2018 mutarea contribuțiilor sociale de la angajat la angajator, cu scăderea impozitului pe venitul angajatului de la 16% la 10%, introducerea unei contribuții asigurătoare la angajat de 2,25% și extinderea obligației trecerii de la impozitul de 16% pe profit la impozit de 1% pe venit pentru toate firmele cu cifra de afaceri de până la 1 milion de euro.

La mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, Guvernul nu prevede și o reglementare tranzitorie,princare să oblige toate firmele să crească salariul brut al angajatului, astfel încât să cuprindă în această valoare și contribuțiile transferate. Practic, patronii care vor refuza să majoreze salariile brute cu valoarea contribuțiilor transferate își vor lăsa angajații cu salaii nete mai mici, pentru că din salariile brute actuale li se va scădea valoarea contribuțiilor care trebuia transferate de la angajator la angajat.

Guvernanții au spus că nu va fi nevoie de măsuri tranzitorii care să oblige patronii să majoreze bruturile angajaților, pentru că reprezentanții patronatelor ar fi dat asigurări că vor majora remunerațiile brute asfel încât salariații să nu piardă la net, mai ales în condițiile actualei crize de forță de muncă din România.

Patronii și managerii reuniți în Coaliția pentru Dezvoltarea României contrazic însă Guvernul, arătând că ei, în firmele proprii, vor majora salariile brute, dar nu pot garanta pentru toți angajatorii din România.

”Nu putem să vorbim în numele tuturor întreprinzătorilor din România, dar nu ne imaginăm că cineva va profita. Că unii vor mări, iar alții nu vor mări, nu putem noi să răspundem pentru toată România” - a spus Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines și al Camerei de Comerț Germane în România.

Și președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a lăsat să se înțeleagă că pot exista firme care să-și lase unii dintre salariați cu remunerații nete mai mici de la 1 ianuarie 2018, mai ales în condițiile în care salariul minim pe economie se va majora și va crea presiune asupra costurilor.

”E problema mea, e calculul meu pe ceea ce se întâmplă pe ramura mea cu forța de muncă. Nu voi fi sinucigaș să nu măresc salariul dacă nu am forță de muncă. Sunt logic, dar trebuie să fiu lăsat să-mi aplic logica, pentru că vreau să supraviețuiesc. Ce este incorect este că după ce ne scapă o afirmație că nu suntem absurzi și avem asta în vedere, a doua zi mai apare o taxă de 2,25%” - a mai spus Pogonaru.

La rândul ei, Ramona Jurubița, consultant, a avertizat că mutarea contribuțiilor sociale majorează costurile firmelor cu salariile angajaților în domeniile IT&C, cercetare-dezvoltare și cu salariați încadrați la condiții speciale de muncă.

”Această măsură (mutare contribuțiilor de la angajator la angajat - n.r.) nu este neutră nici pentru angajator, nici pentru angajat. În primul rând, creșterea salariului brut este arbitrară. Prin lege, angajatul nu este protejat. Pot exista angajatori care făcându-și calculele de profitabilitate pot decide că nu vor mări salariul brut în așa fel încât angajatul să aibă același net. Nu mai vorbim de acele categorii de angajatori din cercetare -dezvoltare, sectorul IT și cei cu condiții speciale și deosebite de muncă, pentru aceste categorii de firme cresc costurile salariale” - a spus consultantul.

Ce au mai spus oamenii de afaceri și managerii coalizați în CDR:

Salariile din IT și cercetare. Daniel Anghel, coordonator pe fiscalitate al CDR: ”În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, noi nu am cerut acest lucru ca mediu de afaceri, devenim total necompetitivi în competiția cu alte țări pe creșterea salariului brut, angajatorii nu au obligația creșterii brutului și două categorii importante în economia națională - specialiștii IT și cei din cercetare-dezvoltare - vor pierde la salariul net în linie cu creșterea costurilor pentru angajatori”.
Majorarea salariului minim brut. Dragoș Roșca, președinte al Fundației Romanian Business Leaders: ”Constatăm că, de fapt, economia este extrem de vulnerabilă, avem o grămadă de informații care ne permit să punem un diagnostic că trebuie să acționăm pentru a găsi soluții prin care să întărim capacitatea firmelor, compatitivitatea lor, puterea de a dezvolta noi locuri de muncă de a mări salariile în directă corelare cu productivitate, ci nu prin decizii administrative luate de cineva într-un birou care nu are nicio legătură în firme și în economie, pentru că altfel riscăm să avem insolvențe”.
Florin Pogonaru, președinte AOAR: ”Ce se va întâmpla când, prin măsuri legislative, determini creșterea salariilor, iar firmele deja 43% au capitaluri negative, de unde vor crește salariile? Dacă ești suficient de inteligent să te uiți la istoricul diverselor ramuri din România, vei vedea că ordinea a fost inversă: în IT întâi s-au dat măsuri de stimulare a producției masive și s-a ajuns la creșteri masive de salarii, nu invers, nu s-a dat o lege ca IT-iștii să aibă salarii de peste 2.000 de euro de mâine și deodată IT-ul a ajuns acolo. Deci această logică este fundamental greșită, pornită din această idee de terapie de șoc”.
Contribuția asigurătoare de 2,25% pentru firme. Ramona Jurubița, consultant: ”Contribuția asigurătore de muncă de 2,25% reunește 5 contribuții și nu este neutră, pentru că se aplică la un fond de salariu mărit, ceea ce înseamnă că angajatorul va avea costuri mai mari. Defalcarea celor 2,25% se duce pe contribuțiile sumarizate anterior dar există un 20% alocat bugetului de stat. Ceea ce însemană că vorbim de neîncrederea mediului de afaceri în acest procent. Putem vorbi de 2,25% acum, în martie 2018 de 5% și așa mai departe, pentru că este o măsură foarte sigură și eficientă de creștere a impozitelor și a costurilor cu forța de muncă”.
Extinderea plății obligatorii a impozitului pe cifra de afaceri. Daniel Anghel: ”Creșterea de la 500.000 de euro la 1 milion de euro a plafonului pentru care se aplică impozit pe cifra de afaceri poate avea nevoie de o derogare de la Comisia Europeană. Ne întrebăm dacă și de această dată a fost o consultare cu Bruxelles-ul”.