Reprezentanti IMM: Impozitul pe cladiri va creste de zeci de ori pentru unele microintreprinderi si va inchide 10% din aceasta categorie de firme

Impozitul pe cladiri in forma actuala a noului Cod fiscal discutat de Parlament va creste si de zeci de ori pentru unii patroni de microintreprinderi, incepand cu anul 2016, si va conduce la inchiderea a cel putin 10% din firmele romanesti din aceasta categorie, a avertizat, marti, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania. Reprezentantii IMM-urilor au cerut Parlamentului sa elimine din noul Cod fiscal cresterea impozitului local pe cladiri pentru firmele mici si mijlocii si in special pentru microintreprinderi. De asemenea, ei au cerut Guvernului sa renunte la cresterea diferentiata a salariilor unor bugetari, calficand-o drept "iresponsabila".

CNIPMMR cere Parlamentului reanalizarea din perspectiva IMM-urilor a prevederilor Codului fiscal privind calcul taxelor locale pe cladiri, in functie de destinatie - rezidentiale, nerezidentiale sau mixte -, cu cote de impozit intre 0,08 % si 0,2% pentru cladirile rezidentiale, fata de cota actuala de 0,1 %, iar pentru cele nerezidentiale intre 0,2% si 1,3%, raportate la valoarea cladirii rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat (art. 458 din proiectul de Cod fiscal - n.r.).

De asemenea, Condiliul firmelor mici si mjlocii solicita exceptarea IMM-urilor sau cel putin a microintreprinderilor de la noul sistem de calcul al taxelor locale pe cladiri si de la reevaluarea cladirii de evaluatori autorizati, cu mentinerea pentru acestea a actualului sistem de impozitare, care stabileste cotele de impozit in functie de proprietar si cu raportarea impozitului la valoarea contabila.

IMM-istii avertizeaza ca avand in vedere ca marea majoritate a IMM-urilor au sediul social la domiciliul intreprinzatorilor, o crestere importanta a impozitului pe constructii va avea efecte negative semnificative, costand in:

- "diminuarea numarului de intreprinderi (cel putin 10% din IMM-uri urmand a de se desfiinta ca urmare a cresterii costurilor de functionare);

reducerea activitatii IMM-urilor si decapitalizarea lor (aproximativ 30% din IMM-uri urmand a-si diminua activitatea)

- ceea ce va genera desfiintarea unui numar de aproximativ 100.000 de locuri de munca, cu diminuarea veniturilor bugetare aferente acestora rezultate din impozitele si contributiile de asigurari obligatorii aferente salariilor noilor angajati, din TVA, taxe si impozite"

Presedintele Consiliului, Ovidiu Nicolescu, a avertizat ca prevederile din proiectul de Cod fiscal vor da posibilitatea autoritatilor locale sa creasca impozitul pe sediul social al unor microintreprinderi si de 40 de ori fata de nivelul actual.

"Cea mai mare parte dintre microintreprinderi au sediul in propria locuinta a fondatorului. Or, aceste majorari de impozit local de la doua la 13 ori vor insemna foarte mult, pentru ca majorarea se aplica la toata locuinta, nu doar la o camera pe care o foloseste microintreprinderea ca sediu social.

Deci avem o majorare de doua pana la 13 ori pe o camera si aceasta se multiplica cu 3-4 sau cate camere are intreprinzatorul. Vor fi microintreprinderi cu impozit pe cladire majorat de 40 de ori. 10% din microintreprinderi n-or sa reziste, pentru ca nu-si permit, va insemna multe milioane pe luna. Va fi ca la impozitul forfetar , cand au murit 250.000 de firme. De aceea, am cerut ca IMM-urile si in primul rand microintreporinderile sa nu fie afectate de aceasta masura. Vrem sa ramana actualul sistem cel putin pentru microintreprinderi", a declarat Nicolescu intr-o conferinta de presa.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Energiei, IMM si Mediului de Afaceri, in Romania sunt circa 600.000 de microintreprinderi, adica firme care au cel mult 9 angajati si inregistreaza cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro.

In plus, Consiliul IMM acuza autoritatile ca, prin introducerea obligativitatii reevaluarii cladirii de catre evaluatori autorizati, nu fac altceva decat sa "creeze business pentru unii".

CNIPMMR mai cere Parlamentului si Guvernului extinderea bazei de aplicare a masurii scutirii impozitului pe profitul reinvestit in activitati productive la:

- echipamente tehnologice, utilaje si instalatii de lucru (grupa 2 ￢ Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe), inclusiv

- echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru ￢ subgrupa 2.1.) si mijloace de transport (subgrupa 2.3);

- constructii industriale, inclusiv terenuri cu aceeasi destinatie (grupa 1 ￢ Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe);

- avand in vedere ca in forma adoptata de Parlament a Codului fiscal, art. 22 prevede  limitarea scutirii pe profitul reinvestit doar la echipamente tehnologice, calculatoare electronice si echipamente periferice, masini si aparate de casa, de control si de facturare, precum si in programe informatice - subgrupa 2.1, respectiv in clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.  

In schimb, Consiliul IMM-urilor vrea mentinerea masurilor de reducere a fiscalitatii, de stimulare a investitiilor si a infiintarii de noi locuri de munca, prin proiectul de Cod fiscal, insa cu respectarea tintei de deficit de sub 2% din PIB pe anul 2016:

- Reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% si mentinerea TVA de 9% la anumite servicii si produse;

- Mentinerea la 3% a impozitului pentru microintreprinderi;

- Cota redusa de 1% a impozitului pentru microintreprinderile nou infiintate, pentru primii doi ani de la data inregistrarii, daca au cel putin un salariat, care sunt constituite, pe o durata mai mare de 48 de luni iar actionarii/asociatii nu au detinut titluri de participare la alte persoane juridice;
 
- Eliminarea taxei pe constructiile speciale de 1,5% din valoarea activelor;

- Reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%.

Majorarea salariilor unor bugetari ar putea fi devastatoare pentru economie

Consiliul national al IMM-urilor mai cere Guvernului si Parlamentului sa nu creasca diferentiat salariile unor categorii de bugetari, pana la adoptarea unei noi legi unitare de salarizare in sectorul de stat.

"Impactul strategic ar putea fi devastator daca ne apucam si dam 25% la unii, 25% la ceilalti, dar noi nu stim de unde ii dam. Asta este iresponsabilitate . Ca vine anul electoral, ca sunt tot felul de lucruri politice nu se poate", a declarat Ovidiu Nicolescu, prsedintele CNIPMMR.

El a admis ca marirea salariilor in sectrul bugetar inseamna o crestere a cererii de bunuri si servicii pe piata, cu efecte pozitive pentru mediul de afaceri, insa a atras atentia ca efectele vor fi, de fapt, nocive, daca majorarea de remuneratii nu va tine cont de inflatie si de taxe.

"Din punctul d evedere al mediului de afaceri, marirea salariilor este de dorit pentru ca se mareste cererea pe piata. Dar este de dorit, daca nu provoaca inflatie, daca nu creste taxele. Trebuie facuta mentinand functionalitatea si necrescand deficitele. Pentru ca altfel, ce castigi pe o parte pierzi pe cinci", a explicat profesorul Nicolescu.

In context, Consiliul cere autoritatilor:

- suspendarea masurilor de crestere a salariilor unor categorii de bugetari pana la aplicarea legii unitare a salarizarii bugetarilor.

- aplicarea masurilor de crestere a salariilor personalului bugetar sa se realizeze doar dupa minimum un an de la adoptarea noului Cod fiscal, dupa producerea efectelor masurilor de stimulare a investitiilor si infiintarea de noi locuri de munca, care sa asigure generarea resurselor bugetare aferente unei cresteri susternabile a salariilor.