Ce-ai spune de un job cu doua ore de vacanta pe zi? Solutii provocatoare pentru cresterea productivitatii angajatilor

Cativa manageri din Suedia ar putea schimba radical modul in care se desfasoara o zi de munca obisnuita pentru majoritatea angajatilor din intreaga lume. Mai multe companii suedeze, dar si cateva institutii, au redus timpul de lucru zilnic de la 8 ore la 6 ore, fara a sa taie din salariile angajatilor.

Managerii care au decis sa implementeze aceasta masura sustin ca productivitatea salariatilor a crescut si, odata cu aceasta, veniturile companiei. De cealalta parte, angajatii se declara extrem de multumiti si spun ca au mai multa energie la serviciu si mai mult timp pentru familie si alte activitati.

Ideea suedezilor nu este una noua; eficienta acestei metode de crestere a productivitatii a fost confirmata de mai multe studii. Asadar, cum poti beneficia de o crestere a productie si, in acelasi timp, sa iti faci angajatii mai fericiti?

O scurta intoarcere in timp. Sa ne amintim de Henry Ford.

In 1909, Sidney J. Chapman a publicat in Jurnalul Economic o formula matematica ce arata modul in care cele doua variabile, productivitatea si timpul de lucru, se afla intr-o relatie de interdependenta si sublineaza modul in care interactioneaza cele doua.

sursa foto: worklessparty.org
Dupa cum puteti vedea in figura de mai sus, dupa atingerea punctului de maxim, productivitatea angajatilor incepe sa scada si, la un moment dat, se poate instala fenomenul de “productivitate negativa”, ceea ce s-ar traduce prin erori umane. Pentru o analiza eficienta a productivitatii trebuie sa priviti activitatea angajatilor in ansamblul sau pe un interval de timp de cel putin un an, releva studiile in domeniu.   

Standardul actual de munca a fost aplicat pentru prima data de Henry Ford (fondator al industriei americane de automobile) in 1926. La momentul respectiv, Ford a fost aspru criticat de membrii Asociatiei Nationale a Producatorilor pentru decizia de a scurta programul de lucru al muncitorilor, insa experimentele sale, care au durat aproape 12 ani, au demonstrat clar ca reducerea zilei de munca de la zece ore de munca pe zi la 8 ore – si a saptamanii de munca de la sase zile la cinci zile – a crescut productia totala si a redus costurile de productie.

La 4 ani distanta de la punerea in aplicare a teoriei lui Ford, in timpul unei crize economice severe, omul de afaceri W.K.Kellog a decis sa faca un experiment. Acesta a inlocuit cele trei ture cu o durata de 8 ore de pe planatiile sale din Battle Creek (Michigan) cu patru ture a cate 6 ore fiecare. Astfel, compania a angajat sute de noi oameni, costul productiei a scazut si angajatii au lucrat mult mai eficient. O parte a sistemului impus de aceasta a ramas implementat pana in 1985.

Studiile in aceasta directie continua sa apara si ipotezele demonstrate deja de mult timp, in practica, dar si in teorie, sunt analizate si verificate prin prisma noilor descoperiri. De pilda, o lucrare scrisa de John Pencavel de la Universitatea Standford si publicata in aprilie 2014 arata ca diminuarea orelor de lucru poate fi buna pentru productivitate.

In orice caz, majoritatea lucrarilor stiintifice, sublineaza ca masura scaderii numarului de ore petrecut de angajati la serviciu nu trebuie luata pe nepusa masa.  In prealabil, trebuie sa faceti o analiza atenta a productivitatii si sa taiati din orele de lucru astfel incat schimbarea sa fie benefica atat pentru business, cat pentru angajati.

Un document de sinteza publicat de Organizatiei Internationala a Muncii arata ca de-a lungul timpului s-au evidentiat 4 moduri de reducere a programului de munca. Fiecare dintre acestea poate imbunatati productivitatea unei companii, noteaza autorul documentului.

• reducerea orelor excesive de lucru
• reducerea graduala a timpului zilnic de lucru
• reducerea accelerata a programului de lucru standard (8 ore, in majoritatea tarilor europene)
• optiuni individualizate pentru reducerea timpului de lucru

Ce spun managerii si patronii suedezi

In Suedia, cativa manageri din mediul privat si public au decis sa puna in practica teoria si rezultatele pozitive nu s-au lasat asteptate. Filimundus este o companie de gamming care dezvolta jocuri pentru mobil adresate copiilor. In urma cu un an, dezvoltatorul a redus timpul de lucru al angajatilor la 6 ore pe zi, scrie fastcoexist.com.

“Impresia mea este ca acum e mai usor sa ramai intens concentrat pe ceea ce trebuie facut si ai rezistenta necesara pentru a duce lucrurile la bun sfarsit. Si cand pleci de la birou, inca mai ai energie.”, spune Linus Feld, CEO-ul companiei, potrivit fastcoexist.com.

Putem spune ca Filimundus este doar la inceputul acestei aventuri. Brath, un alt start-up suedez, a adoptat programul de 6 ore de lucru pe zi in urma cu trei ani. Cu mai multa experienta si entuziasm vorbeste despre beneficiile acestui mod de abordare Maria Brath, CEO-ul si propietarul firmei “Brath”, o compania specializata in SEO.  

In debutul unui articol publicat pe site-ul companiei, patronul suedez le raspunde scepticilor si sustine ca firma sa a avut cea mai rapida crestere dintre companiile cu acelasi profil din Suedia. In plus, aceasta sustine ca veniturile firmei sale aproape s-au dublat in fiecare an.

“Din punctul meu de vedere, ca propietar al companiei, impactul real al zilelor de lucru mai scurte este dat de faptul ca rivalii nostri nu au un astfel de program. Angajarea ai pastrarea talentelor este una dintre cele mai dificile sarcini pentru companiile in crestere. Noi dorim sa angajam oamenii potriviti si vrem ca acestia sa ramana alaturi de noi. In timp ce competitorii nostri scriu ca ofera un mediu de lucru inspirator, camere de joaca si racoritoare gratuite, noi nici macar nu scriem anunturi. Noi am devenit cunoscuti in industrie, si in restul tarii, partial datorita programului nostru de lucru. “,  scrie Maria Brath, intr-o postare pe blogul companiei.

Brath sustine ca un alt beneficiu al reducerii orelor de lucru este ca angajatii companiei pe care o conduce sunt mai productivi decat ai celor firmelor similare, care au un program de lucru standard, de 8 ore. “Un alt mare beneficiu este ca angajatii nostri produc mai mult decat angajatii altor companii similare. Evident ca masuram productivitatea. Cresterea productivitatii nu s-a intamplat pur si simplu, am lucrat la acest aspect pur si simplu. Astazi noi avem mai multe realizari in 6 ore decat alte companii comparabile in 8 ore. (...) Credem ca nimeni nu poate fi creativ si productiv timp de 8 ore. 6 ore este mult mai rezonabil, chiar daca si noi, bineinteles, ne verificam Facebook-ul si citim stirile in timpul programului.”, mai scrie Brath. In finalul articolului, leaderul firmei suedeze sustine ca un beneficiu imens al zilelor  mai scurte de lucru este ca intreaga echipa se simte mai odihnita.

Gothernburg, Suedia: orasul celor cu 6 ore de munca pe zi.

Managerii privati nu sunt singurii care au apelat la aceasta masura pentru cresterea productivitatii. In februarie, asistentele de la un azil pentru batrani din orasul Gothernburg (al doilea oras ca marime din Suedia) au schimbat programul de lucru de 8 ore pe zi cu unul mai scurt, de 6 ore, scrie theguradian.com.  

Totul s-a intamplat in cadrul unui experiment, primul de acest fel din Suedia, dupa ce in urma cu un deceniu, o initiativa similara a fost oprita odata cu venirea la puterea a partidelor politice de dreapta.

“Eram epuizata tot timpul, veneam acasa de la serviciu si cadeam pe canapea”, spune Lise- Lotte Pettersson, assistenta la azilul de batrani “Svartedalens”, potrivit theguardian.com. “Dar nu si acum. Sunt mult mai prezenta: am mai multa energie la serviciu, dar si in viata de familie.”, mai spune Lise.

Experimentul este vazut ca un succes, chiar daca, pentru a face fata noului program de lucru, conducerea azilului a trebuit sa angajeze alte 14 persoane. Ann-Charlotte Dahlbom Larsson, managerul azilului, sustine ca starea de spirit a angajatilor este mult mai buna si standardul de ingrijire al persoanelor cazate in centru este chiar mai ridicat.

Experimentul inedit al celor de la Svartedalens i-a inspirat si pe medicii unui spital din oras, care a preluat partial modul de lucru al asistentelor de la azilul de batrani. In ciuda semnalelor pozitive, experimentul probabil va lua sfarsit la anul. Coalitia de centru-stanga din Gothenburg a pierdut majoritatea din consiliu, iar conseratorii si liberalii se opun ferm reducerii orelor de lucru. Experimentul a costat aproximativ 630.000 de lire.

In orasul Gothenburg, azilul de batrani Svartedalens nu este singurul loc unde angajatii pleaca de la job dupa 6 ore de munca. In urma cu 13 ani, service-ul Toyota din oras a decis scurtarea programului de lucru si, de atunci, nimic nu s-a schimbat.

“Personalul se simte mai bine, avem o rata scazuta a celor care decid sa paraseasca echipa si este usor sa angajam personal. Angajatii ajung mai rapid la serviciu, folosirea echipamentului este mult mai eficienta si costurile de capital sunt scazute– toata lumea este fericita.”, sustine managerul service-ului Toyota, Marting Banck, citat de The Guardian. In plus, Bank sustine ca profitul a crescut cu 25%.

Martin Geborg, un mecanic de 27 de ani, a inceput sa lucreze la Toyota in urma cu 8 ani si sustine ca a decis sa ramana la actualul loc de munca tocmai datorita programului de 6 ore de lucru. “Prietenii mei sunt invidiosi”, sustine acesta. El spune ca se bucura de fapul ca atunci cand pleaca la servicu, ii este usor sa ajunga acasa, deoarece, plecand mai devreme decat majoritatea angajatilor din Suedia, evita ambutejele.

Cele mai recente date statistice publicate de Eurostat arata ca romanii angajati cu norma intreaga au muncit anul trecut 40,4 ore pe saptamana. Din 2003 (41.8h/saptamana) pana in 2014, numarul de ore petrecut de romani la serviciu a scazut aproape in fiecare an, fiind inregistrata o singura crestere nesemnificativa intre anii 2007 si 2008.