Alex Mihaileanu

Balize pentru smart shopping. Primul producator roman de beaconi invita marile magazine sa profite de microlocalizare 

Imagine principala
Balize pentru smart shopping. Primul producator roman de beaconi invita marile magazine sa profite de microlocalizare 

O companie romaneasca din Cluj se strecoara discret intr-o industrie cu
potential spectaculos de dezvoltare.
Onyx Beacon a ajuns in primii cinci
jucatori din lume in industria de “beaconi”, spune unul dintre
fondatori si, intr-un an de la lansare, a primit deja o investitie
externa. E drept si ca industria este noua, insa cu un potential de
crestere urias. Ce sunt “beaconii” si cum au evoluat clujenii?


In 2013, cu cateva luni inainte de lansarea modelelor iPhone 5s si 5c, in cadrul conferintei dedicate dezvoltatorilor, Apple a introdus un nou protocol Bluetooth, iBeacon, cu scopul de a face mai usoara si mai precisa localizarea.

Tehnologia este utila mai ales in zona de retail, pentru ca o aplicatie de mobil ar putea sa-i afiseze mult mai usor unui cumparator, intr-un supermarket, zona in care, de exemplu, poate gasi un produs anume - eventual aflat intr-o promotie - si l-ar putea ghida in functie de pozitia in case se afla. In plus, un cumparator poate primi o notificare de oferte ale unui anumit magazin atunci cand, de exemplu, intra intr-un mall, daca are aplicatia magazinului instalata pe mobil.

Insa pentru a localiza un posesor de smartphone, tehnologia necesita niste echipamente micute, transmitatori care sa poata identifica utilizatorul care are instalata aplicatia ce foloseste acest protocol. Cu alte cuvinte, beaconii sunt balize electronice care transmit permanent un semnal ce poate fi preluat si utilizat in diferite moduri de aplicatia unui telefon mobil.



Tehnologie noua, oportunitati noi


Doru Supeala, marketing manager Onyx Beacon, spune ca sunt tot mai multe situatii concrete, din diverse verticale, foarte diferite intre ele, in care beaconii par a fi solutia perfecta de rezolvare a unei probleme, dat fiind faptul ca aduc avantajul microlocalizarii, detectarii cu precizie a prezentei in interiorul cladirilor si capacitatii de interactiune contextuala.


“Deocamdata, vorbim despre proiecte-pilot si teste, dar incep sa fie tot mai serioase si consistente proiectiile legate de instalari pe scara larga in diverse zone. Legat de posesorii de telefoane si tablete care intra in contact cu informatia livrata prin sisteme care integreaza beaconi, sigur ca acestia vor fi, la inceput, surprinsi de faptul ca este posibila o abordare contextuala atat de personalizata. Daca si companiile care adopta tehnologia vor intelege exact limitele si etica folosirii corecte a tehnologiei, toata lumea va avea de castigat, insa daca se va opta pentru o utilizare abuziva si nepersonalizata, cum este cea de tip ‘la gramada, mult, deci spam’, utilizatorii finali vor elimina rapid conexiunea, iar cei care abuzeaza vor ramane fara destinatari si vor fi investit degeaba in tehnologie”, spune acesta.


Beaconi de Cluj


Onyx BeaconIn 2014, cativa clujeni cu experienta anterioara de business in zona de IT, au realizat oportunitatile oferite de aceasta tehnologie. Afacerea a crescut rapid si natural, pe masura ce au inceput sa-si dezvolte propriile produse hardware – beaconii. Insa nu s-au rezumat doar la echipamente, ci au creat si o platforma cloud prin care sa ii poata gestiona mai usor si care sa poate fi folosita si de viitorii clienti.


“Semnalele pozitive care au venit din piata, de la cei care au cumparat la inceput beaconi doar ca sa le inteleaga utilitatea si capabilitatile si au inceput apoi sa identifice utilitati concrete de aplicare a tehnologiei noastre, au determinat o dezvoltare progresiva a echipei, care azi numara 23 de persoane, din care doua treimi sunt dezvoltatorii de software”, spune Bogdan Oros, CEO Onyx Beacon, despre modul in care a evoluat compania.


De altfel, fondatorii au venit cu bani de-acasa si, ulterior, din vanzari. Insa recent, Onyx Beacon a primit o prima investitie de tip seed de la doi investitori straini activi in piata romaneasca de IT, pentru sub 10% din actiuni. Finantarea este insa vazuta de Oros mai degraba ca investitie in aportul de informatie, notorietate si conexiuni si mai putin ca o sursa de cash.


“Piata beaconilor este mult prea la inceput pentru a putea face niste proiectii financiare detaliate, iar produsul in sine e mult prea tanar si inca nu i s-au descoperit toate posibilitatile de utilizare si directiile majore de dezvoltare pentru a sti daca vorbim doar despre o nisa sau despre ceva capabil sa se dezvolte ca o industrie in sine, bazata pe microlocalizare si comunicare contextuala”, spune acesta, precizand insa ca potentialul este imens, mai ales daca urmaresti studiile despre aceasta nisa.


Piata de un miliard de dolari in 2020


Potrivit celor realizate de Forrester, Gartner sau ABI Research, se anticipeaza o crestere rapida a numarului de dispozitive produse si vandute la nivel mondial, de la aproximativ un milion in 2015, la circa 400 de milioane de unitati in 2020, si o valoare a pietei care va depasi un miliard de dolari. Asadar, nisa potrivita la momentul potrivit. Cu atat mai mult cu cat, in doar un an, platforma cloud, prin intermediul careia sunt activati si monitorizati beaconii, numara deja peste 1200 de utilizatori, majoritatea clienti corporate, din peste 80 de tari.


“Numarul celor care adopta tehnologia, macar pentru a o testa si evalua, este tot mai mare, iar cele mai importante sectoare in care se dovedeste realmente utila si eficienta au fost in mare parte identificate. Cei mai multi dintre clienti sunt inca in faza in care se straduiesc sa cunoasca foarte bine tehnologia si potentialul acesteia si sa identifice situatiile de utilizare cele mai eficiente si mai rentabile, pentru a isi construi o clientela proprie sau pentru a isi rezolva anumite probleme din interiorul propriilor afaceri.


Am identificat cel putin zece destinatii de mare anvergura in care putem face diferenta si putem livra rezultate foarte interesante pentru beneficiari: marketing in retail, servicii customizate in transportul public, gestiunea bunurilor si inventarului in logistica, ghidare si informare in industria ospitalitatii, comunicare cu vizitatorii in organizarea de evenimente, invatare interactiva in educatie, gestiunea informatiilor medicale si a inventarului in spitale si sistemul de sanatate, proiecte de tip smart cities, aplicatii in managementul cladirilor, spatiilor interioare si al resurselor umane sau aplicatii de gestiune si mobitorizare in mediul industrial”, explica Oros.


El mai spune ca, in momentul de fata, se trece prin etapa de misionariat, de introducere si familiarizare a beneficiarilor cu potentialul acestei tehnologii, iar acest lucru se intampla in tarile cu economii puternice si cu sisteme pregatite sa adopte rapid noile tehnologii.


“Din pacate, Romania este o economie prea mica in raport cu piata globala si nici nu face parte inca din categoria adeptilor timpurii, pentru ca in general puterea de decizie pe acest sector in cazul marilor companii multinationale nu este localizata in Romania”, precizeaza CEO-ul Onyx Beacon.


Beaconii de pe autobuzele din Bucuresti


In ciuda unei piete care abia acum isi descopera potentialul, clujenii au deja doua exemple de implementare cu succes a noii tehnlogii. “unicate si premiere la nivel mondial”. Primul este proiectul Smart Shopping, realizat pentru Carrefour Romania, iar al doilea, care s-a bucurat de expunere media mai ales pe site-urile de tehnologie straine, este Smart Public Transport, implementat pentru RATB.


In ceea ce priveste colaborarea cu RATB, scopul este acela de a-i ajuta pe cei 12.000 de nevazatori din capitala sa circule cu autobuzul.


Onyx Beacon


“Beaconii sunt plaseaza, individual, pe fiecare autobuz, astfel ca fiecare beacon identifica un anumit vehicul. Ei sunt amplasati in exteriorul autobuzului, deasupra usii soferului. Nevazatorul care foloseste aplicatia Smart Public Transport instalata pe propriul telefon mobil isi selecteaza linia de autobuz de care este interesat, inainte de a ajunge in statie. Cand un autobuz de pe acea linie se apropie la 60-70 de metri de statie, telefonul mobil receptioneaza semnalul Bluetooth al beaconului si aplicatia foloseste capabilitatea de voice-over a telefonului, spunandu-i utilizatorului ca se apropie autobuzul”, explica Doru Supeala.


Cand vehicului ajunge in statie, beaconul emite un semnal audio – beep – ales de utilizator dintr-un set de 16 predefinite, astfel ca nevazatorul poate localiza precis autobuzul. Daca ajung mai multe autobuze in statie, soferul aude si el semnalul audio si stie ca are un pasager cu nevoi speciale. Dupa ce se urca in autobuz, aplicatia inceteaza sa mai trimita notificari pana cand utilizatorul ajunge intr-o alta statie, gata de alta calatorie, si alege o alta ruta pe care vrea sa o parcurga.

“Toata functionarea sistemului este gestionata de platforma noastra cloud, CMS care stie sa aloce fiecare pereche beacon-autobuz pe liniile si traseele pe care vehiculul este repartizat, stie sa gestioneze functionarea beaconilor si avertizeaza cand acesta are probleme de functionare sau se apropie de momentul inlocuirii bateriilor. Totodata, colecteaza simultan o serie de date analitice si statistice care pot fi foarte utile companiei de transport pentru a isi optimiza serviciile”, mai spune acesta.


Solutia Smart Public Transport poate fi deja replicata, spune Bogdan Oros, si poate fi implementata rapid oriunde in lume. Important este ca nevazatorii sa aiba un smartphone si traficul de date activat.


“La nivelul unui oras, investitia este minora, aproape nesemnificativa daca o raportam la bugetul anual al unei regii de transport, fiind vorba doar de achizitia dispozitivelor iBeacon (circa 25 de euro bucata) si de plata unui serviciu de suport al aplicatiei in cloud, foarte accesibil din punct de vedere al costului. Se mai adauga costurile minimale de mentenanta si cele de inlocuire a bateriilor din beaconi, o data la cativa ani. Putem spune ca, in cazul Bucurestiului, investitia in acest proiect nu depaseste cativa euro per beneficiar, daca tinem cont ca numarul beneficiarilor potentiali este de circa 12.000”, spune Oros.


Proiectat la Cluj, produs in China


Beaconii clujenilor folosesc chipset-uri produse de Texas Instruments, dar sunt proiectate la Cluj si produse in China. De ce nu in Romania? Pentru ca nu exista infrastructura si conditiile de productie cele mai performante de care dispun chinezii gratie investitiilor sustinute venite de la toti marii jucatori din IT.


“Noi avem doua modele de beaconi, create integral de echipa noastra, unul clasic, destinat utilizarii la interior, numit Beacon One, si un model mai puternic si unic in lume prin caracteristicile sale, Enterprise, pe care l-am construit special pentru proiectul de ghidare a nevazatorilor in transportul public. Acesta este waterproof si poate fi folosit in mediul exterior si in aplicatii industriale, are o autonomie energetica de circa patru ani si este dotat si cu buzzer, ca sa fie util in orientarea nevazatorilor”, spune Bogdan Oros.


Legat de numarul de dispozitive vandute, el precizeaza ca este de ordinul zecilor de mii, ceea ce pozitioneaza compania clujeana intre primii cinci jucatori globali, atat din punct de vedere al capabilitatior dispozitivelor, ariilor de utilizarea tehnologiei si numarului de clienti, ci si ca volume de vanzari, in ciuda faptului ca produsele lor se pozitioneaza in zona premium, nicidecum a celor ieftine, produse, cum altfel?, tot in China.


“Exista si competitori, in special asiatici, care abordeaza o strategie a pretului mic, dar nu prezinta prea multe garantii de precizie si randament al dispozitivelor.”

Insa beaconii creati la Cluj ar mai putea avea un avantaj in fata competitorilor. Apple nu e singura companie care a creat un protocol Bluetooth de acest tip. Si Google incearca sa intre pe aceasta cu nisa cu propriul protocol, Eddystone, iar Onyx Beacon anunta, pe site-ul propriu, ca produsele sale vor putea functiona, in viitorul apropiat, folosind ambele protocoale, astfel incat tehnologia sa fie disponibila atat utilizatorilor de iPhone, cat si celor de terminale cu Android.


“Suntem pregatiti sa livram in perioada imediat urmatoare beaconi care sa lucreze simultan cu ambele protocoale, cel traditional iBeacon creat de Apple si cel nou, Eddystone, conceput de Google. inca nu au existat cereri din piata legate exclusiv de Eddystone, fiindca totul este mult prea nou si dezvoltatorii de aplicatii sau utilizatorii finali au nevoie de timp sa evalueze utilitatea, functionalitatile si necesitatea acestui protocol paralel”, adauga Doru Supeala.



Onyx Beacon


Beaconii din magazin


Din acest punct de vedere, clientii din zona de retail sunt cei mai castigati, pentru ca vor avea un public mult mai mare catre care sa-si poate “impinge” mesajele.


“As spune ca mesajele comerciale reprezinta o mica parte din continutul general de informatie care poate fi livrat prin intermediul solutiilor mobile bazate pe tehnologia noastra. Datorita capabilitatilor suplimentare care pot fi atasate acestei solutii integrate, destinatarii pot fi foarte bine definiti, intelesi si profilati, astfel incat continutul care li se livreaza sa nu fie deranjant, ceea ce numim spam, ci sa reprezinte informatie cu adevarat valoroasa si utila fiecarui destinatar”, spune Supeala.


Concret, beaconii pot ajuta un comerciant al carui client s-a uitat indelung pe site la un anume model de frigider sa faca vanzarea produsului atunci cand utilizatorul a intrat strict intamplator sa bea o cafea la mall.


“Daca acel consumator va fi convins ca poate sa beneficieze de niste avantaje reale folosind aplicatia mobila a comerciantului si identificandu-se ca utilizator atunci cand navigheaza in magazinul online, atunci va putea fi abordat cu un discount personalizat pentru produsul dorit, cand se afla in apropierea unui magazin fizic”, adauga marketing managerul Onyx Beacon.


Potrivit acestuia, cercetarile de piata arata ca generatiile tinere, in special cei din categoria “Millenials”, nu vad nicio problema in a isi declina identitatea daca primesc avantaje tangibile, ceea ce nu poate fi decat benefic pentru companiile ce dezvolta astfel de tehnologii de proximitate, cu atat mai mult cu cat ii ajuta pe jucatorii din retail sa comunice mesajul exact, catre destinatarul potrivit, exact in locul si la timpul potrivit unei tranzactii.


De altfel, Onyx Beacon a “bifat” deja o astfel de implementare pentru Carrefour Romania, in cadrul unui proiect numit Smart Shopping, in luna august. Montarea efectiva a unui beacon dureaza sub un minut, iar activarea online, in platforma cloud, sub cinci minute. Restul tine de utilizator.


Carrefour a instalat 600 de beaconi Onyx in 28 de hypermarketuri, pentru a-i ghida pe cumparatori, de altfel si primul proiect de acest tip, la nivel mondial, implementat la nivel de retea de magazine. In acelasi timp, primeste si o suita de informatii legate de trasee sau de raioanele care-i intereseaza pe utilizatori, pe care le poate folosi ulterior.


“Platforma noastra cloud livreaza deja posesorilor de infrastructuri de beaconi o multitudine de statistici legate de timpul petrecut de utilizatorii aplicatiei in fiecare spatiu acoperit de beaconi, de orele si zilele preferate pentru a fi in incinta, de numarul de vizite, zonele cele mai circulate, numarul si calitatea notificarilor receptionate, profilul socio-demografic al utilizatorilor (colectat prin conectarea aplicatiei la retelele sociale) etc. in functie de destinatia de utilizare a tehnologiei, aceste statistici pot fi redefinite si construite de la zero“, mai spune Doru Supeala.

Parallax

Vizualizari
617
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Advertoriale Este de apreciat ce s-a facut in carrefour. La fel si pentru autobuze. PIata in RO abia se dezvolta si lumea nu intelege mare lucru. Insa in lume sunt alti jucatori si ca idee va puteti uita pe proxbook.com. Onyx cu siguranta nu sunt printre primii 5 :) Le doresc sa ajunga macar in primii 100. Unacast a implementat in 40 de tari deja. O parte din echipa de dezvoltare este in Bucuresti si alta la Cluj. Ce este interesant e ca aceste balize au devenit asociate in Europa si America pe anumite retele si servesc invers intereselor marketerilor. Partea funny acum este ca aceste beacon-uri servesc advertising si pentru alte centre comerciale. FAPTE, nu cuvinte ;)Succes!

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri