Proiect de lege pentru taxarea persoanelor care presteaza in timpul liber servicii prin intermediul platformelor digitale. Sunt vizati traducatorii, soferii, zugravii si meditatorii

de Luminita Pirvu 21 aprilie 2017
Un proiect de lege care prevede taxarea persoanelor care presteaza in timpul liber servicii prin intermediul platformelor digitale intra in dezbaterea Camerei Deputatilor saptamana viitoare si are mari sanse sa devina lege. Fara a fi supusa dezbaterii publice, initiativa legislativa prevede taxarea servicilor oferite prin intermediul platformelor tehnologice de tipul Uber, Taskrabbit, Indiegogo, Airbnb etc. De precizat este ca textul initiativei legislative este ambiguu si nu prevede exact ce tipuri de platforme digitale sunt vizate.

Aici sunt vizati, pe de o parte, cei care presteaza servicii in timpul liber: soferi, zugravi, meditatori, traducatori; de partea cealalta sunt vizate si platformele tehnologice care sunt obligate sa-si creeze suporturi locale in Romania si sa-i verifice pe cei care ofera astfel de servicii.

Proiectul de lege este initat de deputatul minoritatilor, Varujan Pambuccian.

Vezi aici proiectul de lege

Vezi aici expunerea de motive


Potrivit expunerii de motive, initiativa vizeaza platforme de tipul Uber (cea mai cunoscuta platforma tehnologica de transport persoane, in Romania), Taskrabbit (daca dorim sa apelam la serviciile unui tamplar sau instalator), Indieqoqo (daca avem o idee de afacere si cautam finantare gratuita),car2qo (inchirieri auto),airbnb (inchirieri de locuinte/spatii rezidentiale), freelancer (servicii de programare, traducere, scriere), 3dhubs (imprimare 3D), vizeat (produse alimentare gatite in casa la comanda),farmlink (inchirieri masini agricole), RelayRides (servicii de inchirieri masini), etc.

  • "Fiind intr-o continua dezvoltare, economia de acces va absorbi o mare parte a fortei de munca si va da nastere unui numar de actori economici majori. Cu toate acestea, economia de acces ridica probleme juridice, deoarece serviciile prestate pe pietele online peer- to-peer nu se incadreaza perfect in modelul afacerilor traditionale. Este nevoie de definitii si reguli clare pentru asigurarea riscurilor la cel mai mic cost, impozitarea tranzactiilor, drepturile si obligatiile furnizorilor si utilizatorilor", se arata in expunerea de motive a initiativei legislative.  

Contactat de StartupCafe. ro, Varujan Pambucian a explicat ca proiectul ii vizeaza pe toti cei care au meserii pe care le exercita in timpul liber si de pe urma carora fac bani.

  • "Sunt taxati cei care presteaza servicii prin intermediul platformele tehnologice. De exemplu un electrician care va face instalatia electrica de acasa sau un zugrav, meditator sau oricine care presteaza prin intermediul acestor platforme. Legea vizeaza modelul economic in sine, atat pe cel care detine platforma cat si pe cei care lucreaza prin intermediul platformei sau care isi ofera un bun spre utilizare (nu prin transfer de proprietate). De exemplu, daca eu sunt zugrav si prin intermediul platformei zugravesc un apartament si sunt taxat prin intermediul platformei pe valoarea care ar corespunde in Codul Fiscal pentru o activitate de tip liberal sau,daca sunt firma, sunt taxat ca si firma", explica Pambucian.

Deputatul sustine ca sub incidenta legii vor intra si platformele care intermediaza publicitatea in online insa nu precizeaza care anume. In schimb, platformele de anunturi gen OLX sau market place-uri cum ar fi Emag nu intra sub incidenta proiectului de lege fiindca sunt platforme de transfer de bunuri si se supun legii comertului electronic.

  • "Eu scot de la negru o economie. Furnizorii de servicii ar trebui sa aiba interesul sa o faca pentru ca pot sa-si construiasca o piata ritmica, sigura bazata pe reputatie si s-ar putea ca aia buni sa fie foarte interesati sa intre pe acest sistem. Este un model de busines din ce in ce mai utilizat in lumea asta si eu sper sa fim prima tara din lumea asta care sa avem legea pentru ca Olanda este foarte aproape sa aiba si ea legea ,sper sa le-o luam inainte", sustine Pambucian.

Bogdan Manolea, specialist in legislatia privind tehnologia informatiei atrage atentia ca pentru a reglementa aceasta zona trebuia discutat atat cu platformele tehnologice din Romania cat si cu asociatiile care reprezinta comertul  si serviciile digitale din Romania.

Totodata acesta precizeaza ca initativa nu ajuta persoanele care fac acte de comert in Romania pentru ca cei care presteaza servicii prin intermediul paltformelor au deja prin lege, obligatia sa-si declare veniturile si sa-si plateasca taxele. In opinia lui Bogdan Manolea, proiectul de lege nu face altceva decat sa sublinieze ineficienta ANAF-ului si sa supra-reglementeze niste prevederi aflate deja in vigoare. 

  •  "In momentul de fata textul legii este ambigu, exista defintii destul de vagi si pur si simplu nu stii ce tipuri de platforme intra sub incidenta legii. Cred ca aceasta alege va crea mai mule probleme decat ar putea rezolva.  Din punctul meu de vedere, problema este pusa total gresit. Problema in sine pleaca de la faptul ca fiscul este ineficient. Este problema ANAF-ului sa-i verifice pe cei care au venituri din activitati liberale, fie ca o fac prin intermediul platformelor sau nu (...)Proiectul de lege este o supra-reglementare care are toate sansele sa dauneze economiei nationale pentru ca, atata vreme cat avem de-aface cu o piata globala, orice supra-reglementare nationala ii ajuta, logic, pe cei din tarile care nu au nicio reglementare", a declarat Bogdan Manolea pentru StartupCafe.ro

Un alt punct controversat al initiativei legislative este ca "furnizorul platformei tehnologice are obligatia sa verifice autenticitatea si conformitatea documentelor care atesta furnizarea serviciului de catre furnizor
. In caz contrar, acestea nu pot functiona pe teritoriul Romaniei, se arata in proiectul de lege.

In prezent, unele platforme tehnologice au o politica prin care utilizatorul este exclus daca seriviciile sale nu indeplinesc anumite criterii, inregistreaza un rating scazut sau review-uri proaste din partea clientiilor. Totodata companiile care detin aceste platforme nu verifica utilizatorii care ofera servicii pentru ca nu sunt interesati sa o faca si nici nu au logistica necesara, ei fiind practic furnizorii infrastructurii tehnologice.
  • La articolul 2, punctul 5 furnizorul platformei tehnologice are obligatia sa verifice autenticitatea si conformitatea documentelor care atesta caracteristicile bunului sau abilitatile necesare pentru furnizarea serviciului de catre un furnizor si numai in urma acestei verificari sa il accepte pe platforma tehnologica
  • Platformele tehnologice care nu pot asigura cerintele acestui articol nu pot functiona pe teritoriul Romaniei.
Varujan Pambucian admite ca impunerea obligativitatii de verificare a utilizatorilor platformelor forteaza companiile care nu au reprezentanta in Romania sa-si deschida una, sau un departement de suport.

  • "Le trimiti 20 de sanctiuni pana in momentul in care se conformeaza. Daca nu, ii suspenzi sau ii inchizi pana isi rezolva problema si sunt nevoiti sa-si deschida un suport local. Practic nu-i frumos sa o spui asa direct dar pe cei care nu au suport local, intr-un fel, legea ii forteaza sa-si deschida. Sa stiti ca au inceput sa-si deschida firme romanesti astfel de platforme tehnologice. Exista la Galati o astfel de firma care face un fel de TaskRabbit. Au inceput si la noi sa apara astfel de servicii si sper ca platformele romanesti sa se extinda la nivel global", a declarat Varujan Pambucian.
De partea cealalta, Bogdan Manolea sustine ca ideea ca statul sa le sanctioneze astfel incat  sa le oblige sa-si deschida filale in Romania este o intentie gresita si un punct de plecare prost. Acesta atrage atentia ca in Romania nu este o economie puternica unde companiile tind sa-si faca sediu ci, mai degraba, tara noastra reprezinta o economie periferica a internetului.

  •  "Cred ca exista riscul ca o companie sa refuze sa-si deschida o filiala in Romania sau sa interzica utilizatorilor din Romania sa foloseasca platforma. Mi se pare ca ideea de a-i obliga sa-si deschida o filiala in Romania nu este una eficienta ci, mai mult decat atat, poata sa ridice o problema de incalcare a aquis-ului comunitar pentru ca nu poti sa obligi o firma cata exista principiul de libertate de prestare a serviciilor si o verificare a sericiilor ar fi contrara directivei e-commerce", explica Bogdan Manolea.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar saptamana viitoare va fi organizata o dezbatere publica pe proiectul de lege organizata de presdintele Comisiei de IT din Camera Deputatilor, Catalin Drula.

De precizat este ca proiectul de lege are sustinerea majoritatii parlamentare potrivit declaratiei initiatorului Varujan Pambucian iar in prezent se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor care este si forul decizional in acest caz. 



Citeste mai multe despre:   
30759 vizualizari
adauga comentariu 3 comentarii
În țărle cu apă caldă s-a lămurit de mult diferența între ”contract” șl ”invitation to treat” (sau ”invitation to bargain”). Dl.Pambuccian ar face bine să se documenteze în materie, pentru că ignoranța domniei-sale devine ridicolă dincolo de o anumită limită.
Harald [utilizator]
Sunt fel si fel de mesteri care presteaza servicii pe internet la negru .
Melinte [utilizator]
Dacă crezi că e OK să colectezi impozite prin intermediul ziarelor care publică anunțuri de mică publicitate, poți încerca să colectezi impozite și prin intermediul platformelor online. Dar o să ai exact același succes :)
Harald [utilizator]