TUTORIAL Cum iei banii europeni pentru o ferma. Cele 8 principii pentru un proiect castigator

Noul sistem de selectie si criteriile pe care trebuie sa le aiba in
vedere fermierii care vor bani europeni sunt esentiale pentru obtinerea
fondurilor din noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR)
2014-2020 al Romaniei. StartupCafe si Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) publica un nou articol realizat de
consultantul Constantin Leonte, vicepresedinte al ACRAFE.

Materialul
intregeste "trioul" tutorialelor destinate oamenilor de afaceri care
investesc in agricultura, impreuna cu cele doua articole publicate
anterior de Constantin Leonte, privind sectorul vegetal (click AICI) si recomandarile
generale pentru tinerii fermieri si investitiile in exploatatiile agricole (click AICI).

Reamintim ca pentru sectorul zootehnic, primul apel a deschis, in perioada 25 martie- 30 octombrie 2015 inca din martie 2015, o linie de finantare de peste 72 de milioane de euro. In functie de capacitatea fermelor beneficiare si de natura
investitiilor, in Submasura 4.1 a PNDR, finantarile maxime din bani europeni pot fi intre 100.000
de euro si 1,5 milioane de euro.





Foto: CE

Sistemul de selectie pentru proiectele din sectorul agricol aferente masurii de investitii in ferme din PNDR 2014-2020

Din experienta fondurilor pentru agricultura si dezvoltare rurala din ultimii 7 ani se stie ca nu este suficient ca un proiect sa respecte toate conditiile obligatorii pentru a fi si finantat.

La cele mai importante masuri de investitii pentru sectorul privat, intotdeauna fondurile solicitate prin proiectele depuse au depasit cu mult valoarea fondurilor alocate sesiunii respective de proiecte, fapt ce a generat permanent nemultumirea solicitantilor. Criteriile de selectie si punctajele acordate faceau diferenta si niciodata nu puteai fi sigur daca proiectul depus va fi finantat, pentru ca totul depindea de numarul proiectelor depuse, de valoarea fondurilor solicitate si, in ultima instanta, de punctajul pe care il avea fiecare proiect depus.

Noul sistem aduce imbunatatiri, printre care sesiuni cu depunere continua, cu elemente ce cresc gradul de predictibilitate al selectiei unui proiect si permit cresterea calitatii proiectelor, pentru ca acestea pot fi depuse cand au sansele cele mai mari pentru a fi finantate. Depunerea proiectelor in cadrul primei sesiuni anuale din 2015 se poate face pana la 30 octombrie 2015, ora 16.00, in sistem on-line, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) , urmand ca urmatoarea sesiune de proiecte sa se lanseze in anul 2016.

Prevederile noului sistem de selectie al proiectelor precum si criteriile de selectie si punctajele pentru proiectele din sectorul vegetal au fost prezentate in articolul publicat in data de 28 mai 2015 (click AICI).

Criteriile de selectie si punctajele pentru proiectele din sectorul zootehnic

Similar cu sectorul vegetal, sistemul criteriilor de selectie pentru sectorul zootehnic cuprinde un set de 8 principii. Fiecare principiu are un anumit numar de criterii, in functie de care se acorda punctajele in mod diferentiat.

1. Pentru sectorul zootehnic, este de retinut ca prin primul principiu se acorda punctaje numai fermelor de dimensiuni medii, respectiv celor care au dimensiunea economica intre 12.000 si 250.000 euro productie standard, calculata prin modalitatea prezentata in Ghidul solicitantului la pagina 8 (descarca documentul atasat mai jos) si explicate si in primul articol, publicat in data de 16 aprilie 2015 - click AICI.



Este esential de stiut ca acordarea punctajului se realizeaza in functie de dimensiunea economica a fermei rezultata ca urmare a realizarii proiectului, conform prevederilor din proiectul depus si selectat pentru finantare. Pot fi finantate atat investitii in modernizarea fermelor zootehnice existente (cu sau fara crestere de capacitate) sau investitii noi, de infiintare a unor ferme zootehnice.

In situatia in care un solicitant desfasoara si activitate agricola vegetala si doreste sa extinda si ferma zootehnica existenta, la calculul dimensiunii economice trebuie avuta in vedere si dimensiunea economica aferenta activitatii agricole vegetale. O atentie marita trebuie acordata faptului ca sectorul zootehnic, fata de cel vegetal, are o particularitate: miscarea efectivelor de animale, pe specii si categorii genereaza automat modificari in timp a dimensiunii economice a fermei iar capacitatea proiectata a fermei trebuie sa corespunda cu miscarea efectivelor.

In Anexa cu coeficientii de productie standard (anexa la Ghidul solicitantului submasura 4.1 a PNDR- click AICI pentru a descarca documentul), veti regasi valori diferite ale acestora, in functie de diferitele specii si categorii de animale: pe acestea trebuie sa le preluati pentru calculul dimensiunii economice a fermei ca urmare a realizarii proiectului. De exemplu, pentru o ferma noua de reproductie porcine in circuit inchis, combinata cu crestere si ingrasare, trebuie sa calculati dimensiunea economica atat pentru efectivul de scroafe matca (scroafe pentru reproductie peste 50 de kg) cat si pentru efectivele de porcine rezultate pe categorii (tineret porcin sub 20 de kg si alte porcine - unde se incadreaza porcul la ingrasat precum si vierii).

Ca urmare, pentru o microferma de 20 scroafe, care produc in medie 400 de purcei pe an (in 2 cicluri), pe care doriti sa ii ingrasati pana la sacrificare, trebuie sa estimati o capacitate necesara pentru 20 de scroafe, 400 purcei pana la 20 de kg precum si pentru 400 de porci grasi. Dimensiunea economica a unei astfel de ferme ar fi deci de 180.120 euro productie standard (20 scroafe x 304,03 euro + 400 purcei pana la 20 kg x 30,71 euro + 400 porci grasi x 404,39 euro). Daca intentionati sa infiintati doar o ferma de reproductie, luati in calculul dimensiunii economice doar scroafele si purceii sub 20 de kg. Pentru o ferma doar de crestere si ingrasare, luati in calcul doar efectivul de porc gras.

In functie de dimensiunea economica (d.e.) astfel calculata, solicitantii pot primi punctaje cuprinse intre 15 puncte (pentru o d.e cuprinsa intre 12.000 si 50.000 euro) si 11 puncte (pentru o d.e cuprinsa intre 100.000 si 250.000 euro). Fermele cu d.e. cuprinsa intre 50.000 si 100.000 euro primesc 13 puncte.

2. Al doilea principiu de selectie vizeaza sectoarele considerate prioritare prin PNDR 2014-2020. Sectorul bovine (inclusiv bubaline) este prioritar, acordandu-se 15 puncte pentru bovinele de carne sau 14 puncte pentru bovinele pentru lapte. Suinele pentru reproductie obtin 13 puncte iar cele destinate ingrasarii 12 puncte. Pasarilor pentru reproductie li se acorda 11 puncte sau, in cazul pasarilor pentru oua, 10 puncte. In cazul fermelor mixte (vegetal si zootehnic cu mai multe specii), se va acorda punctajul aferent speciei predominante ca dimensiune economica in sectorul zootehnic al fermei, fara a se lua in calcul dimensiunea economica generata de activitatea agricola vegetala.

3. Al treilea principiu de selectie vizeaza promovarea lanturilor alimentare integrate, respectiv daca productia agricola primara este destinata procesarii. In acest caz, activitatea de procesare trebuie descrisa in proiect, fie ca se desfasora la nivelul fermei (criteriile 1 si 2) fie la un tert procesator (criteriile 3 si 4).

De retinut ca lantul productie primara - comercializare nu se puncteaza in cadrul acestui principiu de selectie, fapt ce dezavantajeaza pe acei fermieri care produc material de reproductie (de exemplu, purcei pana la 20 de kg destinati vanzarii in vederea ingrasarii). Totodata, procesarea in cadrul unei ferme zootehnice este de obicei rentabila ori in cazul unei ferme mici ori in cazul unei ferme foarte mari, ceea ce face ca marea majoritate a fermelor comerciale zootehnice sa faca procesarea in afara fermei, la unitati de industrializare de profil (abatoare si/sau unitati de prelucrare a carnii). Ca urmare, consider ca pentru sectorul zootehnic prezinta un interes sporit criteriile de selectie de la literele c si d, explicate mai jos.

Situatiile in care se pot atribui punctaje in cadrul acestui principiu de selectie sunt:

a. daca produci in ferma materie prima agricola (ex: animale in viu, lapte, oua), procesezi in cadrul fermei minim 50% din productia fermei (ex: prin transformare in carne si produse din carne, produse lactate etc) si inchei precontracte de comercializare cu intermediari care vand la randul lor cu amanuntul (numai direct catre consumatori finali), se acorda 20 de puncte. In acest caz trebuie sa depui in cadrul proiectului precontractele de comercializare a produselor procesate in cadrul fermei (incheiate cu comercianti cu amanuntul, unitati turistice, restaurante etc). De notat ca acest punctaj se acorda numai pentru investitiile de modernizare a fermei, exceptie care ridica serioase semne de intrebare: de exemplu, de ce sunt discriminate investitiile noi, pentru solicitantii care se angajeaza prin proiect ca vor respecta aceste conditii de acordare a punctajului dupa darea in functiune a investitiei? Si acestia pot aduce precontracte de comercializare.

b. daca produci in ferma materie prima agricola (ex: animale in viu, lapte, oua), procesezi in cadrul fermei minim 50% din productia fermei (ex: prin transformare in carne si produse din carne, produse lactate etc) si comercializezi direct catre consumatori finali (prin magazine la poarta fermei, site de prezentare si vanzare a produselor procesate, prin rulote/autorulote alimentare in piete, oboare etc), se acorda 18 puncte.

c. acest caz este similar cu cel de la lit. a, cu diferenta ca procesarea a minim 50% din productia agricola a solicitantului se face intr-o unitate de procesare din afara fermei si toti participantii lantului alimentar creat (producator-procesator-comerciant) trebuie sa fie membri ai aceleasi Organizatii Interprofesionale pentru Produse Agricole (O.I.P.A) de pe filiera de produs specifica proiectului. In acest caz proiectul primeste 16 puncte. De precizat totusi ca un solicitant nu poate fi membru direct al O.I.P.A, ci poate fi de fapt membru al unei asociatii profesionale care este membru O.I.P.A. Pentru obtinerea punctajului, O.I.P.A trebuie sa emita un document (care se depune odata cu cererea de finantare), din care sa reiasa ca cele trei entitati sunt membri, prin unele din asociatiile profesionale componente.

Pentru demonstrarea potentialei relatiii comerciale dintre fermier, procesator si comerciant, solicitantul trebuie sa prezinte precontracte in cererea de finantare. Daca solicitantul considera ca este mai avantajos, poate sa aiba o relatie cu un procesator care doar ii presteaza servicii de procesare a produselor agricole iar produsele procesate se intorc la fermier, care se ocupa in mod direct de comercializarea acestora (direct catre consumatorul final sau printr-un intermediar care vinde direct catre consumatorii finali). Atentie ca acest punctaj se acorda, ca si la lit. a, numai pentru investitiile de modernizare a fermei!

d. acest caz este similar cu cel de la lit. b, cu diferenta ca procesarea a minim 50% din productia agricola a solicitantului se face intr-o unitate de procesare si atat solicitantul cat si procesatorul trebuie sa fie membri ai unei Organizatii Interprofesionale pentru Produse Agricole (O.I.P.A) de pe filiera de produs specifica proiectului.

In cazurile de la lit. c si d, solicitantul trebuie sa ramana membru O.I.P.A pe toata durata de monitorizare a proiectului (adica cel putin 5 ani de la ultima plata primita de la agentia finantatoare). OIPA trebuie sa fie relevanta pentru filiera de produs al proiectului si sa fie recunoscuta de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Atentie insa ca in virtutea regulii generale de mentinere a eligibilitatii si statutului de selectat si in perioada de monitorizare a proiectului, solicitantul nu numai ca trebuie sa ramana mambru OIPA dar trebuie sa fie atent permanent ca partenerii sai (procesatorul si comerciantul) sa isi mentina acelasi statut de membru OIPA.

In caz contrar, beneficiarul trebuie sa se reorienteze imediat pentru a-si continua activitatea cu alti membri OIPA, pentru pastrarea punctajului castigat initial prin acest criteriu. Este de asemenea important de precizat ca unei OIPA i se poate suspenda sau retrage calitatea de OIPA recunoscuta de MADR pentru filiera de produs respectiva, in acest caz consecintele pentru beneficiarii care au castigat puncte in baza acestui criteriu putand fi greu de cuantificat.






Foto: Morgue Files

4. Al patrulea principiu de selectie vizeaza situatii in care solicitantul este o forma asociativa a fermierilor, de tipul cooperativelor (societate cooperativa agricola infiintata in baza Legii nr. 1/ 2005 sau cooperativa agricola infiintata in baza Legii nr. 566/ 2004 a cooperatiei agricole, art.6, lit.e) sau a grupurilor de producatori (infiintate in baza OG nr. 37/2005). In cadrul acestui principiu punctajele se acorda in functie de dimensiunea economica a membrilor, respectiv pentru cele formate predominant (adica minim 50% din dimensiunea economica totala a cooperativei/grupului de producatori) din fermieri cu exploatatii avand dimensiunile cuprinse in urmatoarele intervale:

a. sub 12.000 euro productie standard - se acorda 20 de puncte
b. intre 12.000 si 50.000 euro productie standard - se acorda 18 puncte
c. intre 50.000 si 100.000 euro - se acorda 16 puncte.

Pentru exemplificare, inseamna ca la primul criteriu se primeste punctajul numai daca cel putin jumatate din dimensiunea economica totala a cooperativei/grupului de producatori este reprezentata de fermieri care au exploatatii agricole cu dimensiunea economica sub 12.000 euro productie standard. Cooperativele si grupurile de producatori care doresc sa depuna proiect trebuie insa sa acorde o foarte mare atentie calcularii corecte a dimensiunii economice a fermei fiecarui membru, pentru ca acest calcul trebuie sa reflecte corect situatia existenta la data depunerii cererii de finantare.

De asemenea, trebuie reamintit faptul ca dintre cooperativele agricole infiintate conform Legii 566/2004 sunt eligibile doar cele infiintate in baza art. art.6, lit.e, respectiv: "cooperative agricole de exploatare si gestionare a terenurilor agricole si a efectivelor de animale".

5. Al cincilea principiu de selectie favorizeaza proiectele amplasate in zone cu potential agricol mijlociu sau ridicat, in functie de specificul proiectului. Pentru PNDR 2014-2020, ministerul agriculturii a finantat elaborarea unui nou studiu al potentialului agricol, atat pentru sectorul vegetal, cat si pentru cel animal. In anexele referitoare la cele doua sectoare (Anexa 5 la ghidul solicitantului), puteti gasi toate speciile de animale, departajate pe cele 2 mari categorii de produse agricole primare: carne si lapte. Gradul de favorabilitate al fiecarei specii (scazut, mijlociu si ridicat) la nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale (U.A.T) din Romania este un rezultat al luarii in calcul a 2 factori: existenta activitatii de procesare (in cadrul fermei sau in afara acesteia) si sistemul de crestere (in sistem inchis sau liber).

De exemplu, un proiect de infiintare/modernizare a unei ferme de vaci cu lapte in comuna Afumati, judetul Ilfov, care prevede sistem de crestere in sistem inchis, cu procesarea in ferma a minim 50 % din productia de lapte, va fi incadrat ca avand potential ridicat. Un proiect de crestere bovine pentru carne in comuna Berghin, judetul Alba, cu tehnologie de crestere in sistem inchis si cu componenta de procesare a carnii in afara fermei (la o unitate de procesare), va fi incadrat la potential mediu.

Ca urmare, daca proiectul este amplasat intr-o zona cu potential ridicat pentru specia predominanta ca dimensiune economica in cadrul fermei, se acorda 10 puncte, iar un proiect amplasat in zone cu potential mijlociu primeste 9 puncte. Investitiile in zone cu potential redus sunt totusi eligibile, insa fara a fi punctate. Se va acorda punctaj maxim (10 puncte) pentru proiectele de crestere a albinelor.

6. Al saselea principiu de selectie vizeaza nivelul de pregatire profesionala al unui reprezentant al solicitantului, care poate fi responsabilul legal (administrator, care semneaza si contractul de finantare) sau managerul exploatatiei (care poate fi un angajat pe functie de director sau sef de exploatatie, cu responsabilitati privind deciziile referitoare la gestionare, la beneficii si la riscurile financiare legate de exploatatie). Se puncteaza urmatoarele niveluri de instruire sau calificare:

a. pentru studii superioare dovedite cu diploma de licenta in domeniul agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrara, se acorda 10 puncte

b. pentru studii liceale si post-liceale, dovedite cu diploma de absolvire in domeniul agricol, se acorda 8 puncte

c. pentru absolvirea unei scoli profesionale, dovedita cu diploma de absolvire in domeniul agricol, se acorda 6 puncte. In aceasta categorie intra si formarea profesionala prin cursuri de calificare, dovedita prin certificat de calificare sau certificat de competente in domeniul agricol, care confera un nivel minim de calificare in domeniul agricol. Nivelul minim de formare pentru cursul de calificare este cel de gradul I, care cuprinde 360 de ore de formare. Certificatul de calificare trebuie emis de un furnizor de formare profesionala a adultilor recunoscut de Autoritatea Nationala pentru Calificari, iar certificatul de competente trebuie emis de un centru de evaluare si certificare a competentelor profesionale care trebuie de asemenea sa fie autorizat de Autoritatea Nationala pentru Calificari. Ca urmare, reiese faptul ca nu mai este obligatoriu ca reprezentantul solicitantului sa aiba un nivel minim de pregatire in domeniul proiectului, ceea ce nu este de preferat; in acest caz, solicitantul ramane totusi eligibil, dar nu primeste punctaj la acest criteriu.

7. Al saptelea principiu puncteaza economia de apa pentru proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma. In prezent acest criteriu nu se puncteaza pentru exploatatiile agricole zootehnice, fiind specific sectorului vegetal. In viitor vom propune totusi ministerului agriculturii posibilitatea punctarii acestui criteriu si pentru proiectele din sectorul zootehnic, in situatia in care fermierul doreste sa modernizeze un sistem de irigatii existent in vederea cresterii calitative a bazei furajere pe care o detine pentru animalele din ferma.

8. Al optulea principiu puncteaza solicitantii care isi propun prin proiect sau demonstreaza ca obtin, pastreaza sau dezvolta la nivelul exploatatiei agricole si prevad prin proiect ca vor pastra si dezvolta un nucleu de rase autohtone pe toata durata de implementare si monitorizare a aproiectului. Mai concret, prin proiect, fermierul prevede ca va avea un anumit numar de capete de animale de rasa autohtona la sfarsitul realizarii proiectului. Procentul animalelor de rasa autohtona din total animale din ferma se va aplica punctajului maxim acordat prin acest criteriu, respectiv 5 puncte. Vor fi luate in calcul numai animalele pentru care se va putea furniza certificate de origine pentru animale de rasa. Acest criteriu se aplica pentru toate tipurile de investitii (modernizari sau investitii noi).

Lista raselor autohtone (denumite si rase indigene, precum si a raselor de animale in pericol de abandon - click pentru a descarca lista), pe specii, se regaseste intr-o anexa speciala a ghidului solicitantului, precum si lista asociatiilor crescatorilor sau organizatiilor de ameliorare care infiinteaza si conduc registre genealogice si care pot emite certificatele de origine pentru animalele de rasa autohtona.

Printre rasele autohtone pentru care se pot elibera certificate de origine pentru animale de rasa regasim Baltata cu negru Romaneasca si Baltata Romaneasca (taurine) si Turcana si Tigaie (ovine). Printre rasele de animale in pericol de abandon regasim Bivolul Romanesc (bubaline), Sura de stepa (taurine), Merinos de Palas (ovine), Carpatina (caprine) si Mangalita si Bazna (porcine).

Intregul sistem de principii, criterii si punctaje de selectie pentru sectorul vegetal zootehnic sunt menite sa favorizeze finantarea celor mai importante tipuri de proiecte, pentru sectoare considerate prioritare, incurajandu-se asocierea si cooperarea pe filiera de produs.

Intr-un articol viitor vom prezenta modul in care acest sistem a fost gandit sa fie complementar atat cu ratele de ajutor financiar public (care poate ajunge in unele cazuri pana la 90% din valoarea eligibila a proiectului) precum si cu sumele maxime ale ajutorului financiar, acordate in functie de dimensiunea fermelor, a tipurilor de proiecte si chiar in functie de tipul de beneficiar.

Constantin Leonte este manager general al companiei de consultanta pentru accesarea fondurilor europene Terra Nostra Consulting, membru ACRAFE.

Resurse utile:

Site-ul AFIR
Ghidul Solicitantului submasura 4.1 - investitii in exploatatii agricole
TUTORIAL Noii bani europeni pentru agricultura. Ce trebuie sa stii ca sa-i poti lua
TUTORIAL Iti deschizi ferma si vrei bani europeni. 8 principii pentru un proiect castigator
TUTORIAL video: Cum se incarca online cererea de finantare la AFIR
Date de contact consultant Constantin Leonte