Noua lege a impozitului forfetar. Cum si cat vor plati restaurantele

Legea care reglementeaza impozitul forfetar pentru hoteluri, restaurante si baruri inclusiv pentru microintreprinderi a fost adoptata marti de catre Parlament si urmeaza a fi aplicata incepind din 2017. Noul act normativ aduce modificari consistente, in special, coeficientilor pe baza carora vor fi impozitate afacerile cu restaurante impozitare. Varianta initiala a proiectului de lege favoriza marile restaurante, in ce priveste impozitul pe suprafata; in varianta adoptata azi de Parlament discrepanta se reduce insa calculele StartupCafe.ro arata ca nu foarte mult.

Noua lege introduce un impozit diferentiat care va fi calculat  in functie de suprafata si locatia afacerii; cu cat suprafata este mai mare si restaurantul mai aproape de zonele centrale din marile orase, cu atat impozitul forfetar anual va fi mai mare. Deputatii au redus diferenta de impozitare intre cele doua categorii, operand modificari la coeficientii de calcul. Comparativ cu varianta initiala a legii, micilor antreprenori (cei care au restaurante de pana la 30mp) li s-a marit impozitarea. Dupa coeficientii cei noi calculele arata ca deputatii au mersul pe principiul "mai scump pentru (aproape) toti".

Formula de calcul a impozitului forfetar pentru restaurante

Sunt trei coduri CAEN pe care legea le enumera in Anexa 1 ce stabileste formula de calcul a impozitului specific:

• 5610 Restaurante,
• 5621 Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente,
• 5629 Alte servicii de alimentatie n.c.a.

Formula e calcul a impozitului forfetar pleaca, in cazul restaurantelor, de la un impozit standard de 1400 de lei, la care se aplica o serie de coeficienti, in functie de rangul localitatii, sezonalitate, zona si, cel mai important, suprafata.

Vezi aici varianta finala a legii

Rangul localitatii: cum se diferentiaza impozitarea

La impozitul forfetar in functie de rangul localitatii, parlamentarii au crescut coeficientul de impozitare cu un punct, ca de exemplu pentru zona A de la 16 la 17 pentru zona B de la 15 la 16 procente, samd.

In municipii se plateste in functie zona. Sunt patru zone - de la A la D
-, zona A este cea mai scumpa, zona D cea mai ieftina. La randul lor,
municipiile sunt impartite in trei categorii:
-Bucuresti (cel mai scump)
-Brasov, Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Ploiesti, Sibiu Timisoara (cev mai ieftine decat capitala)
-celelalte municipii (unde, pe zone similare, impozitul este cel mai mic, intre municipii)

Tabel 1: Impozit forfetar pentru restaurante, in functie de rangul localitatii (coeficient)

	Bucuresti*	Zona A*	17*
		Zona B	16
		Zona C	15
		Zona D	13,5
	Brasov, Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti, Sibiu, Timisoara	Zona A	15
		Zona B	14
		Zona C	13
		Zona D	11,5
	Municipiu	Zona A	13
		Zona B	11
		Zona C	9
		Zona D	7
	Oras		5
	Statiuni		5
	Comuna		3

Cele mai importante modificari sunt la coeficientii pentru suprafata

Impozit forfetar in functie de suprafata utila se calculeaza pe baza unui coeficient care a fost modificat substantial. Incepand de la o suprafata intre 31-50 metri patrati se aplica un coeficient de 7 in comparatie cu 4 cat era propunerea legislativa initiala. De asemenea, o modificare substantiala se observa incepand de la suprafatele de 120 metri patrati unde se aplica un coeficient dublu fata de cel anterior.

Tabel 2: Impozit forfetar pentru restaurante, in functie de suprafata utila (coeficient)

	mp
	0-30	2
	31-50	7
	51-70	12
	71-90	16
	91-120	21
	121-160*	29*
	161-200	38
	201-240	47
	241-300	58
	301-400	75
	401-500	80
	501-600	85
	601-700	90
	701-800	95
	peste 801	105

,
Sezonalitatea: cum influenteaza impozitul specific

La modul de calcul al impozitarii in fuctie de sezonalitate parlamentarii au redus coeficientii pentru statiunile turistice de interes national de la 0,35 la 0,30, pentru statiuni turistice de interes local de la 0,15 la 0,10 

Coeficientul de sezonalitate nu se refera la perioade calendaristice; reduce impozitul in functie de tipul localitatii. Tot aici exista o diferentiere, daca afacerea se afla intr-o statiune: de interes national sau local. Potrivit datelor disponibile public la Autoritatea Nationala pentru Turism, sunt 41 de statiuni de interes national si 48 de interes local. Statiunile de interes local au acelasi coeficient de sezonalitate, la impozit, ca satele si comunele.

Tabel 3: Impozit forfetar: ajustare in functie de sezonalitate (coeficient)

	Bucuresti*	0,45*
	Brasov
	Cluj Napoca
	Constanta
	Craiova
	Iasi
	Ploiesti
	Sibiu
	Timisoara
	Municipii, orase	0,35
	Statiuni turistice de interes national	0,30
	Statiuni turistice de interes local	0,10
	Sate, comune	0,10

Descarca: lista statiuni de interes national

Descarca: lista statiuni de interes local

De asemenea noua lege prevede ca impozitul specific anual pe unitate este in suma de 1500 lei pentru urmatoarele categorii de activitati, aferente codului CAEN 5610:
a) vanzatori ambulanti la tonete de inghetata
b) carucioare mobile care vand mancare
c) prepararea hranei la standuri din piete

Legea prevede ca proprietarii afacerilor vor trebui sa achite impozitul specific unor activitati de doua ori pe an (art.8 alin.1):

pentru Semestrul I, jumatate din suma, pana la 25 iulie inclusiv (prima plata, in 2017)
pentru Semestrul II, cealalta jumatate, pana la 25 ianuarie inclusiv (plata in 2018)

Impozitul forfetar. Exemplu de calcul, potrivit formulei din anexa la lege:

Restaurant situat in Bucuresti, zona A, suprafata totala utila 150mp (ipoteza evidentiata in tabele)

1.400(lei) x [17 + (29 x 0.9)] x 0.45 =  27.153 lei - echivalent 6034 EURO
(la curs 1 euro = 4,5 lei)

Vezi cat era impozitul calculat pe baza coeficientilor din versiunea initiala a proiectului legii

Proiectul de lege a creat controverse fiind trimis la reexaminare in Parlament de catre
presedintele Klaus Iohannis care semnala o discrepanta privind modul de
impozitare a marilor hotelieri si micii antreprenori.

Ce spune Titus Paul Dobre deputat PSD, initatorul legii

"Pe varianta initiala a legii am lucrat pe cifre si rapoarte impreuna cu membrii ai CECCAR ulterior, ceea ce s-a intamplat in aceasta vara, am discutat cu cei din alimentatia publica si ei au venit cu aceasta solutie pe baza diferentei dintre cei mari si mici. Acest impozit este fix, nu se poate deduce nicio cheltuiala din el.

O companie care are o activitate intensa, pe o suprafata foarte mare nu poate sa-si deduca din investite, amortizarea nu poate sa si-o deduca din impozit. Prin urmare, impreuna cu acestia am facut niste calcule. Ok, marim la cei mari dar nu le poti mari in asa fel incat sa le strici activitatea incat sa nu-si poata plati impozitul diferentiat. Am luat in calcul inclusiv ce impozite s-au platit in decursul timpului si cam ce activitati sunt.