Radu Răuță

Etica pentru startupuri

Thumbnail

Multe proiecte finanțate din fonduri europene s-au concentrat să dezvolte capitalul uman prin profesionalizarea și stimularea antreprenoriatului, iar mai nou alte proiecte caută să-i atragă pe românii din diaspora înapoi în România, prin sprijinirea antreprenoriatului.

Un studiu realizat de Ernst & Young arată că patru din zece tineri români cu vârsta până în 21 de ani ar prefera să se angajeze într-o multinaţională, în timp ce aproape unul din cinci intenţionează să înceapă propria afacere şi doar 12% şi-ar dori să muncească în sectorul public.

Un alt studiu, realizat de GfK, doi din zece tineri cu vârste între 18 şi 24 de ani îşi doresc să devină antreprenori, iar un studiu ONU și World Economic Forum arată că 72% dintre tinerii respondenți consideră că țara lor este trasă în jos de corupție și că generația lor pierde multe oportunități din aceeași cauză.

Pentru cei care au făcut primul pas pe drumul antreprenoriatului, business planul și înregistrarea societății este doar începutul. Design-ul produselor sau al serviciilor, elevator pitch-ul, planificarea, alegerea tehnologiilor, one man show-ul sau crearea unei echipe, alegerea unui sediu, semnarea contractului de internet și supraviețuirea de la o lună la alta sunt pașii cel mai des întâlniți. Urmează apoi nopțile nedormite, stresul și etapele clasice, cu bune și cu rele.

De multe ori, startupurile sunt frenetice: puterea ideii este este ceea ce îi motivează pe mulți, motivația principală fiind succesul. Dacă adaugăm la asta surse de inspirație moderne, precum antreprenori vizionari cu o “înțelegere flexibilă a reguilor”, atunci putem înțelege de ce “compliance” este irelevant pentru companiile la început de drum.

Întotdeauna cultura organizațională se construiește în jurul caracterului antreprenorului. De și mai multe ori, mantra antreprenoriatului împinge limitele, diferența între deciziile corecte și cele la limita eticii ajungând să fie destul de neclară.

National Business Ethics Survey din 2013 (studiu efectuat în SUA), arăta că în rândul companiilor mici (până în 24 de angajați), 35% dintre angajați au observat incidente de ordin etic, 58% dintre aceste incidente implicau manageri, iar 10% dintre cei intervievați considerau că aceste incidente nu erau cazuri izolate ci modus operandi al companiei.

Mai e loc pentru etică în afaceri?!

În încercarea de a construi o afacere de succes, situațiile etice cu care antreprenorii se confruntă nu sunt luate în cel mai serios mod. În plus, există un sentiment foarte răspândit că încă nu este momentul să vorbim despre etică în România și țările din regiune, mai ales în ceea ce privește mediul de business.

„Etica nu vizează evitarea unor situații grele sau conflictuale; se referă la poziționarea antreprenorului, a echipei sale și a companiei sale pentru a face față realităților dificile cu o coloană vertebrală puternică” - Josh Pierce

Pentru orice organizație, fie ea startup sau companie globală, profitul este esențial. Totuși, în goana după profit, resursele organizației nu trebuie folosite pentru a genera profit “prin orice mijloace”. Mai mult decât atât, cu cât o organizație stă mai mult în faza de "startup", cu atât cultura și abordarea sa devin mai înrădăcinate, iar schimbarea devine mult mai dificilă.

Odată ce valorile sănătoase sunt sacrificate pentru câștiguri pe termen scurt, calea de întoarcere devine din ce în ce mai îndepărtată. Etica în afaceri nu este ceva de care trebuie să ne facem griji când compania atinge o anumită dimensiune, etica ar trebui să fie la baza acțiunilor de zi cu zi.

Tentația de a minți, a înșela, a o lua pe scurtături poate fi prezentă în orice mediu sau domeniu. Este oare mai prezentă când îți dorești extrem de tare să reușești?

Avem deja exemple negative din rândul companiilor care astăzi au ajuns giganți tehnologici dar acum la începuturile lor „au făcut orice ca să crească, repede și mult”.

  • Reddit a creat conturi false și a umplut site-ul cu conținut fictiv.
  • PayPal a creat un robot virtual care a cumpărat produse pe eBay și a plătit folosind PayPal (în felul acesta au câștigat cotă de piață, devenind ulterior principala metodă de plată pe platforma eBay, astfel ajungând să fie cumpărați de aceștia).
  • Tinder a creat conturi fictive pentru a crește artificial numărul de utilizatori și popularitatea aplicației.
  • Airbnb a creat un robot virtual care răspundea automat la postările de locuințe de pe Craigslist.
  • MySpace, la lansare, a folosit o bază de date cu 100 de milioane de adrese de email pentru a derula o campanie de email marketing.

Principii și soluții

Pregătim temeinic o prezentare sau printăm cât de repede putem un Cod de Conduită/ Etică și sperăm că asta va schimba comportamentul oamenilor cu care lucrăm și aceștia vor lua decizii mai bune?

La fel ca și în sistemul de educație, dacă cineva ne povestește despre un subiect sau ne pune să citim o carte referitoare la acesta, impactul este destul de mic și interiorizarea subiectului slabă.

Chiar dacă nu face parte din managementul unei companii, fiecare angajat este responsabil pentru deciziile sale. Tot mai multe companii, inclusiv din România, încep să își dezvolte mecanisme de prevenire a cazurilor de corupție, pentru a evita situațiile dificile ce pot afecta angajații, clienții, valoarea companiei și reputația acesteia.

O soluție simplă pentru antreprenori este să creeze și să încurajeze o cultură a dialogului în cadrul organizației. De prea multe ori, fondatorii sunt orbiți de propriul lor entuziasm și viziune creativă. De aceea, criticile constructive, venite din interiorul organizației, sunt esențiale pentru a recalibra fondatorii.

Mai mult decât atât, încurajând o atitudine critică pot fi prevenite multe situații complicate. Majoritatea oamenilor nu acționează în mod imoral, intențiile lor sunt bune dar în momente critice, când sunt sub presiune, pot acționa fără să se gândească la consecințele faptelor lor.

Pe lângă dialogul intern, fondatorii trebuie să dovedească organizației că își asumă un leadership etic. Integritatea unei companii depinde de fiecare dintre angajații săi, de aceea este foarte important ca managementul să își dorească să dedice timp și resurse în pregătirea angajaților pentru a încuraja prevenția, identificarea și raportarea situațiilor cu potențial de risc pentru toate părțile implicate.

Dar mai mult decât atât, dacă angajații tăi nu te cred, atunci nu vor lua în serios măsurile interne și principiile promovate.

Reputația unei organizații este extrem de fragilă, iar o dată afectată este greu (dacă nu chiar imposibil) de recâștigat. Grandomania fondatorului, deciziile egoiste, lăcomia și înșelăciunea duc la distrugerea reputației.

Parallax

Vizualizari
847
Conţinut
Parerea ta despre articol
0.906
Just for testing :

interaction: 0.75

popularity: 0

publishing: 1.89

expertise: 0

rating: 0.906

Business
Articole publicate : 1
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri