Claudiu Zamfir

Patroni IMM: Guvernul ne va crea dificultăți mari cu taxele anunțate în noul program

Imagine principala
taxe firme

Firmele noi și firmele care investesc în România vor întâmpina dificultăți mari ca urmare a viitoarei treceri forțate de la impozitul pe profit de 16% la impozitul pe cifra de afaceri în trepte, de 1-3%, care ar urma să fie extinsă de Guvernul Tudose la toate societățile conform noului program de guvernare - reclamă principala organizație de patroni de întreprinderi mici și mijlocii (IMM).

”Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale. De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, se va regăsi în preţurile produsului final și poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor” - afirma Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-un comunicat remis, vineri, StartupCafe.ro.

”În plus, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afeceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor” - mai arată organizația patronală.

Intrebarea zilei la Startupcafe.ro: 

”Cine va avea de castigat din impozitul pe cifra de afaceri?”

(muta iconita din centrul imaginii catre unul dintre cadranele cu raspunsul sugerat!)

Reamintim că majoritatea parlamentară a adoptat un nou program de guverare introdus de noul guvern Mihai Tudose (PSD-ALDE), în care se introduc modificări fiscale majore. "Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare", se arată în programul Tudose, printre altele.

De asemenea, antreprenorii critică și intența Guvernului de a majora semnificativ salariul minim pe economie, despre care spun că va ”pune o mare presiune” pe firme.

”Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.

Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia” - arată CNIPMMR.

Potrivit programului de guvernare, salariul minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de: 

  • 2000 lei în 2018,
  • 2200 lei în 2019,
  • 2400 lei în 2020.

Pentru cei cu studii superioare salariul minim brut va fi de:

  • 2300 lei in 2018,
  • 2640 lei in 2019,
  • 3000 lei in 2020.

Patronii se plâng că ”noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri” și prin următoarele măsuri:

  • Măsuri severe pentru societățile cu pierderi și cu cifra de afaceri nulă: “constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Vom aduce modificari legislatiei astfel incat pana la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ sa-si reintregeasca capitalul si ANAF ul sa fie imputernicit cu urmarirea indeplinirii acestei conditii”.
  • Interdicții în cazul falimentului: “Totodata vom modifica legea insolventei cel tarziu pana la 1 noiembrie 2017 a.i. o firma sa nu poata ramane in faliment mai mult de 2 ani sau daca nu-si respecta planul de conformare pe o perioada mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel incat o persoana sa nu mai poata infiinta o societate un anumit numar de ani dupa 2 insolvente”.
  • Extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală: “Pentru a creste gradul de colectare al taxelor vom imputernici ANAF ul cu colectarea cat mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, incepand cu 1 ianuarie 2018”.

 Antreprenorii IMM mai critică și alte măsuri prevăzute în noul program de guvernare:

  1. Înlocuirea cotei-unice de impozitare a veniturilor personelor cu impozitul pe venitul global, dublat de depunerea declaratiilor de patrimoniu. Impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia “în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce”), dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice (cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc), în condițiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care “veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite” de impozit. Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în Romania.
  2. Modificarea legislației fiscale privind colectarea TVA: “De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia”, ceea ce implică modificarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.
  3. Creșterea fiscalității, exemplificând în acest sens:
  4. - creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial de lucru: “asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sanatate la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sanatatii
  5. - instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei: “Vom introduce contribuția de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, dar și o taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”, fără precizarea categoriilor de produse;
  6. - modificări  privind pilonul 2 (privat) de pensii: “CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”;
  7. - impozit specific suplimentar: “impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017”.

Criticile aduse de CNIPMMR programului de guvernare:

Consiliul IMM by Claudiu on Scribd

Vizualizari
3071
Conţinut
Adauga comentariu