Vară toridă pentru firmele de consultanță. Cum s-au încheiat sesiunile pentru programele ”Comerț” și ”Microindustrializare”

Articolul prezintă câteva observații sumare după închiderea a două linii de finanțare gestionate de MMACA ce s-au bucurat de foarte multă atentie din partea firmelor deși sesiunile de depunere au coincis cu perioada în care mulți dintre noi suntem plecați prin concedii.

Nu știm pe afară cum a fost în luna august, dar prin birourile firmelor de consultanță vară a fost toridă. Nu o să vă putem explica de ce atunci când toată lumea pleacă în vacanță apar și liniile de finanțare, dar putem să tragem câteva concluzii preliminare cu privire la două dintre cele mai așteptate linii care s-au închis de curând. Ambele au fost anunțate în pripă. Condițiile de finanțare finale nu au fost cunoscute decât cu 5 zile lucrătoare înainte ca să se deschidă sesiunea de depunere a proiectelor, dar, cu toate acestea, s-au bucurat de foarte mult interes din partea firmelor. De ce?

Prima linie de finanțare: Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor si serviciilor de piață, Sesiunea 16-29 August 2017

Activitatățile din domeniul comerțului nu au nevoie de investiții majore (case de marcat, cititoare pentru coduri de bare, mobilier comercial, sisteme de climatizare, sisteme de securitate și uneori cântare electronice, rar câte un electro/motostivuitor sau o centrală pe peleți) Sumele de care au nevoie IMM-urile din domeniul comerțului luate individual sunt mici și totuși, nevoia lor de finanțare per ansamblul economiei este mare. Două motive stau la baza acestei nevoi și implicit la îmbulzeala care s-a produs la sesiunea din luna august:

1. comerțul nu este finanțat din fonduri europene decât în cazuri cu totul excepționale, fapt pentru care singura posibilitate de a accesa finanțare nerambursabilă rămâne această sursă care provine exclusiv de la bugetul de stat și, mai mult decât atât,

2. firmele din domeniul comerțului împart bugetul alocat cu firmele din domeniul serviciilor, mai ales cu firme din domenii în care investiția într-un singur echipament sau utilaj te poate duce ușor către maximul de 50.000 Euro ce poate fi alocat la această sesiune din surse nerambursabile (vezi domenii precum construcții sau medical).

Și poate că înghesuiala nu ar fi fost mare, pentru că serviciile beneficiază de finanțare din fonduri europene, doar că, la aceeași coadă, au fost nevoite să se așeze firmele din domeniul serviciilor care se află în București și în orașele din Ilfov, Regiune unde PIB-ul/cap de locuitor a depășit media europeană și care, în consecință, fiind excluse de la tortul cofinanțat de Bruxelles, nu au avut altă alternativă.

Vorbim aici despre SPA-uri, centre medicale, service-uri auto, curățătorii ...etc care sunt dependente de locația lor și astfel nu pot migra în afara orașului la fel ca alte firme.

La acestea s-au adăugat teoretic și firme din alimentația publică din toată țara, care nu au avut acces la finanțare europeană decât în mediul rural.

Acești doi factori majori au făcut ca, pentru aproximativ 50 milioane lei, să se bată aproape 1.300 de firme, în condițiile în care estimările oficiale arată că finanțarea este în principiu disponibilă doar pentru aproximativ 15% dintre ele (200 proiecte).

Paradoxul este că, deși din 19 august începuse să devină evident că finanțarea va fi împărțită între proiectele cu punctaj maxim, până la finalul sesiunii, care a fost în 29 august, s-au depus totuși 234 de proiecte cu un punctaj estimat de 90 de puncte sau mai mic.

Un fiasco adevărat avea să se materializeze începând cu 24 august când, și pentru cele 96 de proiecte cu un punctaj estimat la 95 de puncte, a început să fie evident că nu vor prinde finanțarea.

În final nici cei cu 100 de puncte, maximul de punctaj posibil, nu stau liniștiți până nu se finalizează evaluarea. Pentru ei urmează o etapă de departajare suplimentară la care vor fi aplicate criterii precum:

• numărul de locuri de muncă nou create;
• numărul mediu de salariați la 31.12.2016;
• valoarea procentului aferent aportului propriu la bugetul proiectului;
• valoarea profitului din exploatare la 31.12.2016;
• ponderea investiției în mijloace fixe sau obiecte de inventar;
• data si ora înscrierii în program.

A doua linie de finanțare: Programul național multianual de microindustrializare, Sesiunea 21 August - 01 Septembrie 2017

Spre deosebire de linia de finanțare aferentă comerțului și serviciilor, pe cei 75 Milioane lei de la microindustrializare se bat aproximativ 600 de firme dintre cele 933 care au depus proiecte. Dintre firmele cu șanse la finanțare aproximativ 200 au punctaj maxim, iar restul de aproximativ 400 un punctaj estimat de 95 de puncte și asta,

1. societăți comerciale din țară care nu au apucat să își depună proiectele pe liniile deschise și cofinanțate din fonduri europene, deși perioada de depunere a fost una rezonabilă de 3-4 luni la fiecare,

2. societăți comerciale care, deși au depus un proiect pe liniile disponibile din fonduri europene, au depus unul și pe această linie de finanțare ca o plasă de siguranță în cazul în care unul dintre proiecte nu se aprobă sau un altul se aprobă mai repede 

3. probabil cele mai multe proiecte sunt cele ale societăților comerciale din zona urbană a Regiunii București-Ilfov pentru care dezvoltarea în afara acestui areal nu a reprezentat o opțiune fezabilă astfel încât să aplice pe liniile cofinanțate din fonduri europene sau pentru care această încercare de a se dezvolta în altă regiune ar reprezenta doar un compromis pe care l-ar face în eventualitatea în care primesc o finanțare nerambursabilă.

În final putem să sumarizăm observațiile de mai sus sub forma a două concluzii:

1. La nivelul IMM-urilor, există încă un portofoliu mare de proiecte de investiții la care statul nu reușește să răspundă cu alocări bugetare pe măsură.

2. Încă nu există o corelare între diversele autorități care administrează sursele de finanțare pentru proiectele de investiții din mediul privat, ceea ce face ca să apară linii de finanțare ce se adresează simultan aceleiași nevoi și aceluiași teritoriu în loc ca liniile de finanțare să se completeze una pe cealaltă.