Noua era a Internetului: Internet of Value sau un alt mod de a privi tehnologia blockchain

Odata cu aparitia revolutiei digitale toata mass-media a beneficiat de o transformare care a avut un efect major asupra sectorului financiar. Desigur ca atat mass-media cat si marile sisteme financiare folosesc calculatoare inca din anii '70 care apoi au dezvoltat pagini web in anii '90 si apoi au migrat in aplicatii mobile in acest mileniu. Dar ceea ce nu au putut schimba au fost tranzactiile transfrontaliere. Iată, din această perspectivă, cum ar putea fi privită tehnologia blockchain.

Bancile centrale ca si sistemele monetare nationale folosesc baze de date private securizate dar tranzactiile se desfasoara destul de greu datorita infrastructurii precare sau imposibil de dezvoltat. Pentru o simpla tranzactie este necesara o infrastructura bine conturata. (costuri mari) Aici apare problema. Poate sistemul blockchain schimba din temeli ansamblul financiar aflat astazi in lucru?

Ei bine da! Tranzactiile pot avea loc direct intre doua parti pe o baza P2P.(peer-to-peer) Pentru ca tehnologia digitala blockchain permite institutiilor financiare sa creeze legaturi directe intre ele fara corespondentul bancar si in moduri in care pana acum erau aproape imposibil.

Nasdaq a fost prima institutie care a dezvoltat o platforma asemanatoare pentru companii private unde acestea puteau tranzactiona actiuni utilizand blockchain. Estonia a creat o baza blockchain in care isi tine recordurile sistemului de sanatate, iar Imogen Heap muzicianul a lansat baza lui de date pentru a le arata fanilor ultimul sau single.

Ok, dar cum vor fi raportarile si conformitatea tranzactiilor?

Ar fi foarte accesibile si ar putea fi usor codate sa autorizeze doar tranzactiile conforme. Tot ciclul de viata al tranzactiei (executie, compensare, decontare) ar putea fi usor verificat chiar din momentul comercial al executiei.

Cele mai multe baze de date actuale sunt instantanee al unui moment in timp, in schimb ce bazele de date blockchain sunt construite din propriul istoric al tranzactiilor. Ele sunt baze de date cu context, o istorie a acestora, un sistem autonom unic de inregistrari. Ceea ce le face mai sigure ar fi ca fiecare participant mentine, calculeaza si updateaza noile intrari in baza de date (le confirma). T

oate nodurile lucreaza impreuna pentru a se asigura de aceleasi concluzii oferind o retea robusta in schimb ce permisiunile pe bazele de date existente in marile banci le fac vulnerabile din interior. (fiind centralizate) Cu o baza centralizata oricine cu acces suficient la sistem poate distruge sau corupe datele din interior. Acest lucru determina utilizatorilor dependenta de administratorii sistemului iar bancile sa utilizeze sume mari de bani pentru ca hackerii sau oricine altcineva sa nu altereze bazele existente.

In acelasi timp o idee interesanta se amplifica - transparenta blockchain rezulta din faptul ca toata lumea poate vedea tranzactiile din contul celorlalti. Exista totusi un anumit nivel de anonimat in sistem, deoarece in loc de nume fisierul contine de fapt numere de cont. Ideea de baza - fiecare tranzactie genereaza o cheie unica ce valideaza tranzactia si alti utilizatori din sistem confirma daca cheia respectiva atasata tranzactiei este autentica.

Singurul impediment major insa il constituie viteza sau timpii de executie propiu-zisi din cadrul bazelor de date blockchain. Desi cu siguranta se vor dezvolta imbunatatiri procesului in sine natura tehnologiei impiedica in acest moment aceea viteza necesara.

Modul in care sunt definite retelele face imposibila distribuirea puterii de procesare si astfel fiecare participant serveste independent reteaua pana cand exista un consens ca sa efectuat ceva in retea. In schimb ce, datorita existentei de decenii a bazelor centralizate acestea au dezvoltat pas cu pas mecanisme de crestere a performantelor si astfel timpi de executie eficienti (vestita lege a lui Moore).

Ceea ce surprinde insa pe cei mai multi, asa cum si Wikipedia spune, tehnologia blockchain (tehnologia blocurilor) nu este o noua tehnologie. Este doar o combinatie de tehnologii aplicate intr-un mod inovativ. O combinatie speciala din 3 tehnologii: internetul, criptografia si un protocol care stimuleaza participarea toate adunate in digital.

Majoritatea cand citește sau aude de blockchain imediat o transpune in Bitcoin (criptomoneda), insa realitatea este cu totul alta, exceptionala. Aceasta tehnologie va zgudui din temelii intreagul glob si va schimba lumea asa cum in anii ‘50 a aparut globalizarea si in anii ‘80 au aparut semnele digitalizarii. Este asa cum spun anumiti specialisti a doua era a Internetului.

Asa numita “Internet of Value”

Imaginati-va ce se intampla intr-o economie moderna atunci cand trimiteti bani unui prieten, probabil folosind un serviciu bancar online sau un portofel digital cum ar fi PayPal sau Apple Pay.

Ceea ce se misca nu este un "lucru", nu o marfa, ci mai degraba o rearanjare a unor cifre intr-o baza de date undeva. Ganditi-va ca aceasta baza de date ar fi publica pentru oricine, oricand, oriunde si ar functiona asa cum intelegem noi astazi Internetul, iar in plus ar fi transparenta si programabila, intr-o continua dezvoltare.

Coruptia, delapidarea si alte abuzuri ale finantelor publice atat de raspandite in intreaga lume ar putea fi descurajate in mod eficient si in final inlaturate.

Si atunci va intreb: ce viitor am dori sa avem in 50 de ani de zile? O lume asemanatoarea cu cea in care traim astazi, adanc impartita intre interese localizate, reguli arbitrare, granite artificiale, coruptie, centre centralizate de putere care impiedica adevaratul potential al oamenilor?

Sau un viitor pe care Internet of Value ar putea sa-l produca, in care regulile se bazeaza pe fortele pietei si matematica, puterea este dispersata si descentralizata, cunostiintele, independenta financiara si oportunitatile sunt accesibile tuturor, oriunde?